loading...

duminică, 21 ianuarie 2018

Romania - Activitățile economice. Transporturi.



Industrie
-          în luna februarie 2016, producția industrială, a crescut cu 0.8% față de luna februarie 2015
-          creșteri în industria prelucrătoare (+2.3%)
-          industria extractivă a scăzut cu 17.4%
-          furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat a scăzut cu 7.5%
-          industria maselor plastice: Constanța
-          industria petrochimică și îngrășămintelor petrochimice: Năvodari

Resursele naturale ale României



·         Resursele energetice
o   Zăcămintele petrolifere – în Subcarpați; în regiuni de deal, podiș, câmpii și înn platforma continentală a M. Negre; structuri bogate: Subcarpații S/Moldovei, Cp. Banato-Crișană/Română.
§  centre de exploatare: Ploiești, Ianca.
o   Zăcămintele gazeifere – Pod. Transilvaniei: gaz mentan; ariile petrolifere: gaze asociate.

Asezarile rurale din Romania


Satul: o așezare rurală de bază, organism teritorial format dintr-o grupare de locuințe, variate ca mprime, și o cumunitate de oameni care se ocupă în majoritate cu agricultura.
Comuna: unitatea administrativ-teritorială alcătuită din unul sau mai multe sate, care cuprind populația rurală, fiind organizată în funcție de condițiile economice, social-culturale și geografice.

Asezarile urbane din Romania



Evolutia procesului de urbanizare din Romania
Urbanizarea se refera la transformarea unei asezari rurale in asezare urbana, la extindere teritoriului unei asezari urbane, infiintarea directa a unei asezari urbane.
Tipurile genetice de orase
1.      Cetatea sau fortareata –modalitate de aparare, centre urbane antice care au avut rol de aparare si functie politica sau religioasa dar si comerciala
a.       Cetatile getodacice- demunire traditionale Oppida
b.      Cetatile dacice –numite Dava(Sarmisegetusa, Capidava, Napoca)
c.       Cetatile romane

Sistemul de așezări din România



Factorii determinanți ai apariției și dezvoltării așezărilor umane:
-          relieful
-          rețeaua hidrografică
-          structura geologică (resursele de subsol)
-          condițiile social-economice (schimburi comerciale)
-          deciziile politico-administrative

STRUCTURA ECONOMICĂ A POPULATIEI ROMANIEI



3.2. Populația activă
-          2014 – 57.18%
-          Masculin – 49%         ???
-          Feminin – 41%           ???
Populația ocupată
-          Rata de ocupare (15 ani și peste)
o   2014 – 51%
o   Masculin – 59%         ???
o   Feminin – 43%           ???
o   Salariați: 30% (1992), 22% (2014)
3.3. Șomajul
Rata șomajului
-          2002 – 8.4%
-          2014 – 5.4%
-          Masculin – 5.9%
-          Feminin – 4.8%

Structura populatiei Romaniei



1.      Structura demografica
1.1 Structura pe sexe
2014 -48,86% barbati ; 51,14% femei
Bucuresti -46% barbati
1.2Structura pe grupe de varsta
Pentru grupele de varsta 0-4 ani ;35-39 ani predomina populatia masculina.
0-4 ani -0.05 %
<15 ani -15,5%
Feminin 15-49 ani -23,41% -populatia feminina de varsta fertila
>65 ani -16.7%
 Dupa 1990 :- proces accentuat de imbatranire demografica
                        -ponderea populatiei tinere scade constant
                        -creste ponderea populatiei varstnie

Populația României – repartitie regionala



1977-1992 –judete care au inregistrat scaderi ale populatiei in dezacord cu tendinta generala de crestere :Arad, Caras Severin, Teleorman, Giurgiu, Ilfov, Sibiu.
Exista o corelatie directa intre marimea demografica a judetelor si nivelul de dezvoltare.
Judetele-marime demografica
-marimea medie a judetelor la 1 iulie 2014 :440338 loc
·         Populatie sub 300.000 loc: (Tulcea -207.207 loc, Covasna, Salaj, Mehedinti, Ialomita, Giurgiu, Bistrita-Nasaud, Caras Severin)8
·         Populatie intre 300.000-399.999loc (Calarasi, Harghita, Braila, Gorj, Vrancea, Alba, Satu Mare, Teleorman, Valcea, Vaslui)10
·         Populatie medie inferioara -400.000-499.999loc(Sibiu, Botosani, Hunedoara, Olt, Ilfov, Arad, Buzau, Neamt, Maramures)9
·         Populatie medie superioara -500.000-599.999loc(Dambovita, Galati, Mures, Brasov, Bihor)5
·         Populatie medie relativ numeroasa 600.000-699.999 ( Arges, Bacau, Suceava, Dolj, Constanta, Timis, Cluj)7
·         Populatie medie numeroasa 700.000-799.999loc (Prahova si Iasi)2
Iasi -783.882loc
Bucuresti -1.859.322 loc.
Regiunea V -1.815.219 loc.
Regiunea SV -2.025.070 loc.
Regiunea Bucuresti-Ilfov -2.283.742 loc.
Regiunea Centru -2.353327 loc.
Regiunea SE -2.501.339 loc.
Regiunea NV -2.588.488 loc.
Regiunea Sud-Muntenia -3.073.890 loc.
Regiunea NE -3.272.118 loc.
 TEST 5 aprilie –Componenta regiunilor de dezvoltare

Populatia Romaniei



Evolutie numerica
A doua jumatate a sec. al XIX-lea – al doilea razboi mondial
-crestere constanta a numarului de locuitori
-1918 -unitatea nationala si cadrul politic favorizeaza dezvoltarea tarii dpdv demografic
-1920-1924 –natalitate ridicata – locul 3 in Europa (dupa URSS si Bulgaria)
-spor natural constanta: 1938 –locul 2 in Europa
-1930-1948: usoara reducere a sporului total si a ritmului mediu anual de crestere demografica
-evolutie demografica corelata cu dezvoltarea generala economica si sociala
-explozie demografica pana in anii ’30 –fenomen pretrecut cu 5-7 decenii in urma in tarile dezvoltate din Europa Occidentala (revolutia industriala)
-cresterea calitatii vietii (alimentatie, infrastructura, servicii medicale): mentinerea unei natalitati ridicate si reducerea mortalitatii
-populatia include locuitorii vechilor teritorii romanesti
Perioada de dupa cel de-al doilea razboi mondial
-amplificare deosebita a numarului populatiei
-1968 –punct culminant –cea mai puternica natalitate
-iunie 1969 –populatia depaseste 20 mil.locuitori
-1977 (21.599.910 loc.) locul 9 in Europa si locul 29 in lume
Perioada de dupa 1990
-1992 –punct culminant – cel mai mare numar de locuitori (22.810.035 loc)
-dupa 1992, sporul natural devine negativ -2013 :-1,9%o (promile)
-1999 –natalitatea este cu 1,4 unitati sub nivelul martalitatii (10,4%o natalitate – 11,8%o mortalitate)
-mortalitate infantila –nivelul cel mai ridica din Europa (18,6%o)
-imbatranire demografica accentuata: intre 13% si 45,5% populatie de peste 60 ani
-scadere constanta a populatiei: (2002 -21.680.974 loc;2011- 20.121.641 loc; 2014- 19.913.193loc)
         Dinamica populatiei
Miscarea naturala –bilantul natural
1930-1940
Ø  Natalitatea-400.000 loc (26-34%o)
Ø  Mortalitatea-300.000 loc (18-20%o)
Ø  Sporul natural a scazut de la 14,8%o in 1930, la 7,1%o in 1940
Ø  Cauze: al doilea razboi mondial, seceta
Natalitatea 1950-1959: 22,6%o; 1966 -14,3%o; 1967-1968- 26-27%o; 1980: 18%o; 1990: 14%o; 1992: 11,4%o; 2014: 8.8 %o
Ø  Oscilatie si scadere relativa :
o   “explozie scolara”- prelungirea duratei procesului de instruire
o   Cresterea numarului de elevi si studenti
o   Reducerea fertilitatii feminine- in principal pentru grupa de varsta 18-23 ani
Ø  Nu este asigurata reproductia simpla a populatiei -1-2 copii/familie (Banat, Crisana)
Ø  Tarile europene: 8-16%o nascuti vii
Ø  Locul 1  in UE la numarul de nou nascuti: Irlanda-16 copii/1000loc
Ø  1985- locul 6 in Europa ( Polonia, URSS, Spania, Iugoslavia, Grecia): 5,4% bilant natural
Ø  1989-locul 3
Ø  1994-locul 18
Ø  2012-locul 3 la nivel mondial in topul tarilor cu cele mai putine nasteri la 1000 loc: 10 copii/1000 loc (locul 1: Japonia si Germania- 8 copii/1000loc), locul 2:Austria, Grecia,Ungaria, Italia, Bosnia si Hertegovina – 9 copii/1000loc, locul 3:Thailanda, Elvetia, Spania, Slovacia, Singapore, Polonia, Malta, Bulgaria
Ø  Natalitate scazuta: saracia, cresterea varstei de casatorie si prelungirea studiilor
Mortalitatea 1930-1940: 18,2-21,1%o –sub valorile Austriei, Belgiei, Danemarcei, Germaniei; 1992:11,6%o; 2002: 12,4%o; 2014:11,4%o
Mortalitatea infantila
-perioada antebelica –cea mai ridicata rata din Europa:180-181 la1000 copii nascuti vii
-1930-1935 -120.000 mureau annual inainte de a implini 1 an
-1989 -25-26%o
-1999- 18,6%o
-2002- 17,3%o
-2013- 8,1%o
-tarile europene: 4-15%o
Sporul natural
-2014: -2,6%o; Teleorman: -9,2%o; Giurgiu: -7%o; Olt: -6,9%o; Braila: -6,6%o; Ilfov: 0,9%o; Iasi: 0,8%o; Suceava: 0,3%o; Brasov: 0,1%o; Bistrita Nasaud: 0%o
Durata medie a vietii
1992: 69,78 ani
2002: 71,18 ani
2011:73,77 ani
2013: 75,16 ani
Îmbătrânire demografică
1977 – 13% populație vârstnică (60 ani și peste)
2002 – 19,8%
2014 – 45,28% (peste 9 mil. loc – efect al emigratiei)
-          valori mai ridicate in mediul rural
-          cea mai imbatranita categorie de populatie a tarii: populatia feminina din mediul rural
-          factori:
o   evoluția fertilității populației feminine
o   nivelul mortalității generale (mai ridicat în mediul rural)
o   soldul negativ al migratiei: emigrația e mai mare ca imigrația
-          Europa: 23% populație vârstnică
Diferențieri teritoriale
-          Sub 20% populație vârstnică în județele Satu Mare, Maramureș, Bacău, Gorj, Iași, Galați, Sibiu.
-          Peste 25% populației vârstnică în județele: Teleorman, Giurgiu
Dinamica populației
·         Mișcarea migratorie
Efecte teritoriale ale migrației:
-          redistribuirea teritorială a populației
-          modificări ale evoluției densității populației
-          modificarea structurii populației pe grupe de vârstă și sexe
-          modificarea raportului de masculinitate și feminitate
-          schimbarea structurii populației pe medii și profesii, prin:
o   creșterea indicelui de urbanizare (industrializare preponderent urbană)
o   creșterea ponderii populației active ocupate în ramurile agricole
-          deprofesionalizarea mediului rural – polarizarea tinerilor către învățământul din mediul urban
Fluxurile migratorii definitve (din perioada socialistă)
-          migrații definitve ale populației din Moldova (Vaslui, Botoșani, Iași) spre București, Transilvania, Dobrogea, Banat, Oltenia, Maramureș
-          deplasări din Trnsilvania către Crișana și Maramureș
-          deplasări din Oltenia către București, Muntenia, Banat, Dobrogea
-          deplasări din Dobrogea către București, Brașov, Prahova, Timiș
-          din alte zone ale Munteniei către București, sudul și centrul țării
-          dimensiunea în anul 2014: peste 371677 persoane
-          direcții:
o   din rural în urban: 6.2
o   din urban în urban: 8.9
o   din rural în rural: 7.3
o   din urban în rural: 11.4
Deplasări dinspre mediul rural către mediul urban (stabiliri de domiciliu) București, Brașov, Ploiești, Bacău, Piatra-Neamț

Fluxuri migratorii zilnice
-          poli de concetrare a navetismului: București, Pitești, Brașov, Ploiești, Cluj-Napoca, Galați

Emigrație
1975-1989: 362464 emigrări definitive – Germania, SUA, Israel, Austria, canada, Ungaria, Franța
1989: 17594 persoane
1990: 96929 persoane – 60% către Germania, 11% către Ungaria
2000: 13438 persoane – Germania, SUA
2003: 9886 persoane – Germania, SUA, Canada
2014 11251 persoane – Spania, Germania, Italia, Canada, Austria, SUA, Franta
-          migrațiile temporare pentru muncă: Spania, pe primul rând
-          structură etnică a emigranților: români (peste 50%), germania (35%), maghiari (12%), rromi, evrei
Imigrație
2014: 36664 persoane
-          Republica Moldova – 20125 persoane
-          Ucrania – 1090 persoane
-          Italia – 879 persoane
-          SUA, Germania, Canada, Ungaria, Franta, Israel, Austria
-           
Bilanțul migratoriu
Iași: 12 982 persoane
Vaslui: 7224 persoane
Cluj: 2000 persoane
Timiș: -298 persoane
Hunedoara: -219 persoane
Caraș-Severin: -215 persoane

Romania - Activitățile economice. Transporturi.

Industrie -           în luna februarie 2016, producția industrială, a crescut cu 0.8% față de luna februarie 2015 -           creș...

loading...