loading...

marți, 31 ianuarie 2017

Litoralul Marii Negre

Litoralul Marii Negre (cunoscuta sub numele de Pontus Euxinus în timpurile antichitatii) are o lungime de 244 km si se întinde între bratul Chilia al Dunarii, la nord, si localitatea Vama Veche, la sud. Este împartit în doua mari sectoare: cel de nord, cu relief caracteristic de delta, cordoane litorale si lagune (între Musura si Capul Midia) si cel de sud, cu tarm ridicat, dominat de faleze, de golfuri si de promontorii (între Capul Midia si localitatea Vama Veche, aflata la granita cu Bulgaria). Plajele au o latime de 250 m (la Mangalia si Techirgiol) si de 50-200 m în rest.



Litoralul românesc rivalizeaza cu cel al Mediteranei, fiind renumit pentru nisipul sau fin, de o calitate deosebita. Apa Marii Negre are o salinitate redusa comparativ cu alte mari continentale (numai 17%), ceea ce permite practicare sporturilor sub-acvatice si nautice în conditii optime. Platforma litorala are o înclinatie extrem de redusa. Exista zone late de 100-200 m unde apa nu depaseste 1 m - 1,5 m adâncime, orice factor de risc fiind astfel eliminat. Apa marii este calma, neexistând maree puternice. Latitudinea medie si altitudinea joasa favorizeaza o clima uscata si, ca urmare, o perioada estivala îndelungata (de la jumatatea lunii mai pâna în octombrie). Tarmul este orientat spre est, ceea ce ofera turistilor posibilitatea contemplarii unor rasarituri superbe de soare si o luminozitate maxima pe parcursul zilei.


Lacurile din apropierea litoralului (Techirghiol, Agigea, Costinesti, Agighiol, Nuntasi) au o extraordinara valoare curativa. Pe lânga efectele curative ale apelor, lacurile contin depozite de namol organogen.

Terapia medicala nu este singurul atu al regiunii. Pe litoral pot fi practicate o varietate de activitati de agrement - tenis, minigolf, bowling, echitatie si plimbarile pe scuter.

Turistii pot vizita o serie de vestigii istorice, cum ar fi cetatile-fortareata grecesti datând din secolele VII-VI î.e.n. (Histria, Tomis, Constanta de azi, si Calatis, Mangalia de azi).

Sectorul sudic al litoralului, cu o lungime de 72 km, este frecventat de turisti înca de la sfârsitul secolului al XIX-lea.Începând cu 1959, statiunile Litoralului au fost modernizate în mod constant. Mamaia, Eforie Nord, Eforie Sud, Techirghiol, Costinesti, Neptun-Olimp, Jupiter, Cap Aurora, Venus, Saturn, Mangalia sunt în fiecare an destinatiile favorite ale turistilor de pretutindeni. În prezent, capacitatea de cazare a Litoralului este de aproximativ 160.000 de locuri. Între statiuni exista un mijloc de trasport în miniatura, numit "minicar", care face legatura între Mangalia si Neptun-Olimp, în sectorul sudic al Litoralului, si turul statiunii Mamaia.

De pe Litoral se pot organiza excursii spre diverse locatii din tara (în Delta Dunarii, la manastirile din Bucovina, la Bucuresti sau pe Valea Prahovei) sau în strainatate (în Bulgaria, Grecia si Turcia).

Constanta - Capitala Litoralului  

Al treilea oras al României si cel mai mare port la Marea Neagra, Constanta este atestata din secolul VI î.e.n., sub numelede Tomis (pe atunci colonie greceasca). Poetul roman Publius Ovidius Naso a trait aici în exil o mai mare parte a vietii sale.

Statuia sa, creata de sculptorul Ettore Ferrari în 1887, poate fi admirata si astazi.

Principalele atractii ale orasului sunt Cazinoul, ridicat la începutul secolului XX, Acvariul, Delfinariul si Planetariul. La Constanta pot fi vizitate Muzeul de Istorie Naturala si Arheologie, Muzeul Marinei Române, Muzeul de Etnografie, Observatorul Astronomic, Teatrul Muzical si Teatrul Dramatic.


Diversitatea etnica a statiunii este subliniata de existenta a trei monumente religioase: Catedrala Ortodoxa (1898), Biserica Catolica (1908) si Moscheea (1910). La 28 km nord de Constanta se afla aeroportul international Mihail Kogalniceanu cu zboruri interne si internationale (mai ales în regim de charter).

La Bucuresti se poate ajunge cu trenul, avionul sau cu autobuzul. Constanta comunica cu Mangalia print-o cale ferata si un modern drum european (E87 Tulcea - Mamaia - Constanta - Mangalia). Din vestul României se poate ajunge pe litoral pe drumul european E60 (Oradea - Cluj - Brasov - Bucuresti - Constanta)

Costinesti - Paradisul Tineretii    

Consacrata ca statiune de vacante estivale pentru tineri, Costinesti se afla la 31 km sud de Constanta, lânga satele Costinesti si Schitu. Acestea din urma au fost create la sfârsitul secolului al XIX-lea de colonisti germani. Nucleul statiunii a fost construit în 1949, când aici a fost amenajata prima tabara de vacanta pentru elevi.

În fiecare an Costinesti gazduieste o serie de evenimente culturale si de divertisment, printre care cele organizate sub egida "Sarbatorilor Marii", "Reuninea tinerilor actori", "Festivalul de film pentru tineri" si "Festivalul de jazz".

Statiunea are o baza materiala extrem de diversificata: hoteluri, restaurante, biblioteci, cluburi, saloane de expozitie, studiouri pentru auditii muzicale, terenuri de sport si o baza nautica.

Hotelul Forum are o sala polivalenta, cu infrastructura necesara reuniunilor internationale, concertelor si proiectarii de filme.




Eforie-Nord, Eforie-Sud si Techirghiol- Statiuni de Sanatate  



Eforie Nord (14 km sud de Constanta), situata la aceeasi latitudine cu faimoasele Nisa, Monaco si San Remo, ofera o gama larga de tratamente în hoteluri de 1-3 stele, cele mai importante fiind Steaua de Mare, Meduza si Delfinul care dispun de propriile lor baze de tratament.

Aici sunt amenajate piscine cu salinitate concentrata, a caror apa este adusa din Lacul Techirghiol, folosite în tratarea afectiunilor aparatului locomotor. Faleza statiunii este spectaculoasa, atingând pe alocuri înaltimea de 25 m.



Eforie Sud s-a numit, între cele doua razboaie mondiale, Carmen Silva, dupa pseudonimul de poeta al reginei Elisabeta a României. Devenita statiune în 1912, Eforie Sud este recomandata pentru tratamentul afectiunilor reumatice, dermatologice si ale sistemului osos.

Statiunea se distinge printr-un promontoriu de calcar si o faleza care atinge pe alocuri 35 m. Hotelurile au categorii de 1-2 stele.




Techirghiol, statiune situata pe malul lacului cu acelasi nume, a devenit faimoasa datorita namolului organogen aflat pe fundul lacului, cu remarcabile calitati curative, recunoscute în întreaga lume.

La Techirghiol se pot face si tratamente cu aerosoli salini. Pe plajele cu nisip fin de pe malurile lacului, se poate practica helioterapia si talazoterapia.


Mamaia, Perla Litoralului





Numele se pare ca i-a fost predestinat, Mamaia fiind cea mai veche statiune a litoralului românesc; a fost amenajata în 1906, pe promontoriul situat între Lacul Siutghiol (unul dintre cele mai mari lacuri cu apa dulce din România) si Marea Neagra, la 5 km nord de orasul Constanta.

Dupa 1919 a cunoscut o dezvoltare rapida datorita aparitiei Cazinoului, vilelor si resedintei de vara a regelui Ferdinand. Astfel, la începutul anilor '60, Mamaia a intrat în elita celor mai atractive statiuni din sud-estul Europei.



Mamaia este propice în special turismului familial. Plaja sa (cu o lungime de peste 8 km si o latime de 100-200 m) este remarcabila prin nisipul sau fin si auriu. Perioada favorabila helioterapiei este mai lunga de 12 ore pe zi.

În prezent, statiunea dispune de 61 de hoteluri (de 1-4 stele), 14 vile si 3 campinguri. Originaliatea Satului de Vacanta este data de reunirea traditiilor românesti, din cele 40 de judete ale tarii. Cele 31 de restaurante ale statiunii au o oferta bogata de preparate culinare traditionale, din diverse zone ale României.


Unul dintre restaurantele faimoase din Mamaia este Hanul Piratilor, construit în forma de vapor si amplasat pe insula Ovidiu. Turistii îsi pot petrece seara într-un mod placut si relaxant vizionând spectacolele Barului Melody, Orient, Vatra, Cherhana (cu specialitati de peste) sau în discotecile Club Castel, Planet sau Enigma.

Pe lânga baruri si discoteci, statiunea pune la dispozitia turistilor parcuri de agrement ("Luna Parc"), facilitati pentru sporturile nautice si un Teatru de Vara. Aici, în fiecare vara, are loc festivalul national de muzica usoara.


În perioada martie - octombrie, postul "Radio Vacanta", difuzat pe întregul litoral, emite emisiuni atractive, în limbi de circulatie internationala. Pe Lacul Siutghiol aflat în împrejurimi, se poate practica skiul nautic, yachtingul si wind surfingul.
Hoteluri: Rex (4*), Bucuresti (4*), Majestic (4*), Amiral (3*), Riviera (3*).


Mangalia - "Cea mai frumoasa"






Numele statiunii, mentionat pentru prima data în secolul al XII-lea, vine din greaca bizantina (Pangalia sau Pancalia însemnând "cea mai frumoasa"). Este cea mai sudica statiune, cu o plaja cu nisip fin, având o latime de pâna la250 m, excelenta pentru talazoterapie si aerohelioterapie.

Hotelul President (4*) adaposteste Centrul Român de Afaceri "Marea Neagra", unde, permanent, au loc manifestatii cu caracter international. Ca si curiozitate, hotelul a fost construit pe ruinele cetatii antice Calatis, care au fost conservate si pot fi vizitate într-o sala special amenajata în interiorul cladirii.

Hotelul Mangalia (3*), cu baza de tratament pentru cure balneare, dispune de 268 de camere, fiind deschis pe tot parcursul anului. Alte obiective turistice de vizitat sunt moscheea turca datând din secolul al XVI-lea si Muzeul de Arheologie.




Neptun-Olimp - "Coasta de Azur" a Romaniei    





Neptun si Olimp sunt cele mai elegante si mai luxoase statiuni de pe litoralul românesc.
Sunt situate la 6 km de Mangalia si 38 km sud de Constanta. De jur împrejur se afla padurea Comorova care da regiunii un aer puternic ozonat.

Olimp, a carui constructie a fost terminata în 1972, reprezinta "cartierul" nordic al statiunii Neptun. Hotelurile, cu un confort de 1-3 stele, au o arhitectura moderna deosebita.


La Neptun se pot face tratamente de electroterapie si kineziterapie, inhalatii cu aerosoli si celebrele tratamente geriatrice create de Dr. Ana Aslan. De mentionat hotelul Doina (3*), dotat cu instalatii balneare si fizioterapeutice, dispunând de un personal medical calificat.

Printre posibilitatile de agrement se numara un cinema în aer liber, Teatrul de Vara, Bazarul Neptun, debarcaderul, terenurile polivalente de sport, doua terenuri de minigolf, un parc de distractii, facilitatile pentru sporturi nautice si un sat de vacanta.


Restaurantele ofera o bogata varietate de preparate culinare autohtone, specialitati din peste si programe folclorice. Dintre acestea se disting Calul Balan (specialitati culinare autoh-tone), Crama Neptun (o oprire în cadru rustic), si restaurantul Insula, având ca tipic meniul cu preparate de peste.


Jupiter, Cap Aurora, Venus, Saturn Vacanta pentru orice buzunar




Cele patru statiuni sunt recunoscute pentru turismul de agrement si cura heliomarina. Jupiter este situat între padurea Comorova si litoralul Marii Negre. Nucleul statiunii este lacul artificial Tismana.

Cap Aurora, inaugurata în 1973, este cea mai tânara statiune de pe litoral. Statiunea este situata pe un promontoriu pietros, iar hotelurile sale poarta nume de pietre pretioase.

Restaurantul Catunul, ridicat în stilul arhitectonic specific Dobrogei, imita o casa autentica.

Venus se remarca prin hotelurile sale cochete, purtând nume de fete. În statiune se pot practica canotajul si echitatia (la herghelia Mangalia sau plimbari calare).


Saturn se afla într-un golf linistit, chiar lânga Mangalia. Dispune de un camping cu 1500 de locuri si 2 sate de vacanta - Dunarea si Delta. Aici se pot practica: bowling, minigolf, tenis, volei si echitatie.

Legendele Parisului

Legendele Parisului

 

Istoria Parisului ar putea sa inceapa ca intr-o poveste foarte obisnuita: a fost odata ca niciodata o insula …. In realitate insa au fost mai multe insule. Chiar cateva sute de insule, daca este sa credem in pofta de vorba a pergamentelor vremii. Cateva sute de insule care se insirau de-a lungul Senei – mai larga decat acum si mai adanca, desigur – asemenea unei flotile. Erau insule tinere, sanatoase si insorite, dar cu toate acestea numai una din ele, cea mai mare, era locuita cu adevarat. Aceasta insula se numea Lutetia. Locuitorii ei erau mai ales pescari. La razboi cu alte neamuri nu-i prea ducea gandul pentru ca insula lor era bogata si ceea ce nu se gasea pe ea se gasea prin imprejurimi, apele Marnei si ale Oisei urcind pana la granele si viile vecinilor care le schimbau cu draga inima pentru legume si peste. Aparati in caz de nevoie de bratele Senei, care ii ocroteau cu apele lor, punanad in calea celor cu ganduri potrivnice de pe mal o stavila greu de trecut si usor de aparat, locuitorii acestei corabii de pamant au ajuns fara prea multe impotriviri ale vremii in pragul anului 53 dinaintea erei noastre cand Cezar a supus intreaga Galie, locotenentului sau Labienus revenindu-i menirea de a-l umili pe localnicul Camulogene, un fel de Decebal al parizienilor.

         Latinizata, asemenea celorlalte semintii dimprejur, populatia Lutetiei, fara spaima altor navaliri, cu straja romana pe cheiurile Senei, isi leaga tot mai mult “corabia” de destinul pamantului de dincolo de apa, construind prima oara un pod mai inalt (Grand-Pont), apoi altul mai mic (Petit-Pont), apoi un drum pietruit catre nord – bulevardul Saint-Martin de astazi – altul catre Orleans – strada Saint Jacques – si case inalte si albe pe langa poduri, mai ales pe malul stang al Senei, in partea orasului care are atatea motive sa se numeasca inca de atunci Cartierul Latin.

         Din anii acestia se mai pastreaza inca vechile Arene romane scoase la lumina in secolul trecut cand s-au construit actuala strada Monge si impunatorul Palat al Thermelor, sprijinit cu umerii sai bolovanosi si inalti pe fragila delicatete a manastirii Cluny.

         In afara de aceasta legenda se mai pastreaza si altele.

         Una dintre acestea este legenda calugarului atenian Denis, martir si protector al Parisului, trimis de papa Clement sa-i crestineze pe gali si care a fost intemnitat in catacombele orasului de catre prefectul roman pana in ziua decapitarii pe colina care se numeste de atunci Mons Martirium sau Montmartre, in locul pe care s-au inaltat mai tarziu manastirea si bazilica Saint-Denis – capela si loc pentru odihna de veci a regilor Frantei.

         Alta legenda este aceea a primei eliberatoere a orasului, Sfanta Genoveva, pastorita din actuala suburbie a Parisului – Nanterre – un fel de Ioana d’Arc din perioada incursiunilor pradalnice ale “hoardei de aur” a lui Attila – fata curajoasa care s-a impotrivit hunilor si protejeaza in continuare orasul de pe inaltimea colinei care-i poarta numele. Zambetul ei iluminat de frumusete si indrazneala este cunoscut in istorie mai ales prin celebrele fresce ale lui Puvis de Cantacuzino, sotia si modelul preferat al ilustrului pictor. In afara Pantheonului, Puvis de Chavannes a mai acoperit cu gloria culorilor sale si peretii de la Sorbona si Hotel de Ville – acesta din urma socotit pe buna dreptate printre cele mai frumoase primarii din lume.

         Cartierul Marais de astazi pastreaza la randul sau amintirea Sfantului Laurentiu, intr-o manastire care – alaturi de celelalte doua din aceeasi parte a orasului – Saint Gervais si Saint Protais – egala in frumusete cu impozantul templu Saint-Germain-des-Pres, aflat la marginea dinspre Sena a Cartierului Latin, construit pe ruinele anticei Catedrale Saint-Vincent, din ale carei vestigii de acum mai bine de patru sute de ani au mai ramas trei colonade sub cupola inalta a altarului.

         Se mai pastreaza, apoi, amintirea lui Maurice de Sully, marele parinte al Capitalei, incrustrata in portretele solemne din zidurile Catedralei Notre-Dame cu lungimea ei de 130 de metri, latimea de 48 si inaltimea de 35, care o fac, inca de la 1163 cand a fost inceputa, cea mai impunatoare dintre marturiile de piatra ale insulei Cite, insula cu nu mai putin de cincisprezece monumente arhitectonice de rara si neinvechita frumusete, printre care Palatul Justitieide astazi, Sainte-Chapelle si la Conciergerie.


         Parisul isi cauta chipul mai vechi, din legende, si chipul cel nou, mereu conturat, alergand cat e ziua de mare cu toate milioanele sale de oameni si cu toate luminile lui aprinse, nelinistit si nervos, de la un capat la altul al largilor bulevarde recente, uitind tot mai des de istoria risipita prin ziduri.   

Lacurile glaciare din Muntii Retezat-Godeanu

Lacurile glaciare din Muntii Retezat-Godeanu (I)

         Alaturi de muntii Fagarasului  si Retezatul a cunoscut o larga extensiune a glaciatiunii cuaternare datorita condiitilor prielnice existente.Relieful  rezultat e fooarte divers aici intalnind circuri glaciare , suspendate  , insotite de numeroase  vai glaciare , pe care getarii coborau pana la 1300 – 1400 m avand lungimi  de pana la 10 km cum este cazul  Vaii Lapusnicul Mare .
I.                   Masivul Retezat :
 Un element car e sporeste pitorescul acestui masiv il reprezinta numeroasele vai si circuri glaacire  in spatele  uno rpraguri  galciare  sau acumulari morenice .In Retezat se intalnesc peste 65 cele mai multe dintre ele  fiind    permanente .Aceste lacuri sunt grupate in mai multe complexe glaciare  cele mai importante fiind  Pietrele , Judele si Lapusnicul mare .
         In zona de la obrasia  Vaii radesului  se gasesc sculptaate trei circuri galacaire . Zlata , Rades si cioaca in ultumul gasindu-se daua mici lacuri glaciare : a) Zanoaga I
                                            b) Zanoaga II
         L a obarsia Vaii Carligului  se afla un circ  complex orientat spre N unde se gasesc trei mici  lacuri:Carligul  I , RadesI si Rades II situate intre 1942 m si 2020 m si Lacul  Negru (2036m ).
         Complexul glaciar Pietrele  se afla  dezvoltat pe vaile Stanisoarei  ,  Pietrele , Valea rea si Galesul  cu circuri  bine dezvoltate  vaiile  prezetand lungumi intre 2 – 6 km .Circul Stanisoarei  ocupa parte vestica a complexului bine dez voltat asimetric   ele reprezinta  trei lacuri glaciare –Zanagolutele Stanisoarei  I si II si lacul Stanisoarei  situat la 1990m..Circul si valea Pietrele  ocupa partea centrala avand in parte superioara un circ larg  in care gasim lacurile  Tautul Pietrelor in numar de trei  dispuse sub forma unei slabe 2100 m si lacul Pietrele. Aceste din  urma  are aspectul unui cuvete foarte evoluate procesul de clomatare fiind foarte avansat .Are o suprafaata de  circa 0,4 ha si o adancime mai mica de 1 m fiind dominat de inpunatoarele piscuri ale Stanisoarei , Pitrele  si de soseaua Bucurii .
         Circul si Valea rea  reprezinta o salba  de cinci lacuri  cel mai mare fiind  lacul Valaea Rea I cu adancime de 4m si o suprafata aproximativa egala cu 1 ha.Circul Galesul are o larga dezvoltare cantonand in interiorul sau  patru acumulari  lacustre cel mai important lac fiind Galesu.lacul Galesul esteee al treile lac din Carpatii Meridionali ca adancime 20, 5m si are o suprafataa de 3,6 ha gasindu-se la altitudinea de 2040 m .Estte de forma circulara malurile fiind putin sinuase .In cadrul aceleiasi caldari glaciare la peste 2040 m se gasesc laacurile denumite  Zanagoutele Galesului .
         Pe versantul sudic se afla complexele glaciare Judele , Lapusnicul  Mare si Raul Barbat .Complexul Judele cuprinde patru circuri de la vest la est succedandu-se  Zanoguta , Zanoaga si Judele I si II –Zanagouta (1800m) si Taul Spurcat (1910 m).
         Lacul Zanoaga este amplasat in circul omonim  la o altitudine de 1997 m .Are o forma circulara cu maluri jase lipsite de sinouzitate .Are o suprafata de 6,5 ha si o adancime de 29 m in parte centrala .Tot aici intalnim  inca patru lacuri Judele , Taul Ascun s ,Taul Urat si Taul Rasucit .
          Complexul glaciar Lapusnicul Mare cuprinde mai multe circuri , dintre care se detaseaza  Slaveiul  Bucura si Peleaga .Caldarea glaciara a bucuriei canoteaza cele mai spectaculoase lacuri glaciare cum ar fii Bucura  aflat la  saua Bucuriei  la 2041 m altitudine si are o suprafata de 8,8 ha si o adancime de maxima d e15,7 m iar  forma  este aproximativ dreptunghiulara .Tul Agatat (2260 m ) ocupa un circ suspendat sub varful  Bucura .Taul Portii pare atarnat  de cea mai inalta treapta glaciara a Circului Bucura ,sub varful Judele la o altitudine de 2140 m .Este aproape tot anul acoperit cu gheata .In veriile mai calduroase apa lacului se dezgheata  abia in luna august .Lacul florica de unde primeste un emisar lao altitudine de 1980 m. In imediata lui vecinatate se gasesc doua mici ochiuri de apa , Lacul Ana este cel mai mare din aceasta salba lacustra avind o adancime de 11,6 m si o suprafata de 3,6 ha . Lacul Lia ,ultinul din acest sirag se afla la 1930 m ce vin dinspred Bucura  si lacul Ana .Tot pe flancul sudic al Retezatului mai pot fii mentionate :Lacul Buta , Lacul  Turcelu Si Lacul Slavei ultimul –un mare lac de baraj maorenic .

Goddeanu (II)
         In raport cu Retezatul , Muntii Godeanu si Tarcu  sunt dispusi sub forma unor uriase potcoave .Circurile si vaile galaciare di muntii Godeanu fac parte din complexul glaciar Lapusnicul mic ce arae ca alcatuire sa o serie de acumulari lacustre de origine glaciara .Lacul Barescu Mare  se gaseste  la 1860 m altitudine , in cea mai mare  caldare glaciara de pe versantul  nordic al Muntelui Broscu sub un  abrupt de circa 150 m .
         Iezerele Berhinei se afla  instalate pe primul afluent al Galbenei de Nord la 1820 m  si sunt in numar de opt , toate la un loc avand o suprafata de 1,8 ha , adancimea fiind numai de 0,4 m astfel incat in timpul verilor secetoase  unele dintre seaca .Lacul Scarisoara este cel mai mare  lac din Muntii Godeanu  avand o supraafata de aproape  1ha si o adancime de `numai 2 m .Intr-un circ limitrof acestuia se afla micutul lac de origine  glaciar , Scurtele .Pe  versantul nor-est  al munteleui  Moranu –Gugu se gaseste lacul Moraru  la o altitudine de 2040 m .Mai jos la 1995 m se gasesc alte doua mici lacuri de origine glaciara  Lacul Godeanu  se afla sub versantul  sudic la 1860 m altitudine sub varful Godeanu .
         Lacurile din Tarcu se gasesc dispuse in circurile acestui masiv  muntos asezate oarecum  paralel .Aici  se intalnesc doar 10 acumulari  lacustre  glaciare cele mai importante  fiind Pietrele Albe – la 1790 m la obarsi raului  Pietrele Albe ,Netis I –cu o suprafata de 1 ha  in spatele unui baraj marenic din cuprinsul glaciar Pietrele si  Bistra sub varful Pietrele , la o altitudine de 1920 m .

         Toate aceste lacuri glaciare care mai de care mai spectaculoa-ase si mai interesante  pastreaza acel mister ce – l face  pe orce turist ce ajunge  sa le vada sa –si  doreasca sa revina .Muntii Godeanu si Tarcu su pe langa lacurile glaciare , si alte puncte de mare atraactie  asa cum este Parcul National Retezat infiintat in anul 1935  acesta ocupand o suprafata de 54.400 ha din care rezervatia  stiintifica detine 11.500 ha .Dar toate acestea  frumuseti peisagistice ,floristice si faunistice vin parca sa intregeasca privelistea oferite de aceste adevarate  ochiuri ale naturii  ale  Muntiilor ce privesc spre infinitul si misteriosul Univers.

LACURILE TERREI

LACURILE  TERREI


                     Tipuri principale de lacuri: lacuri tectonice, lacuri vulcanice, lacuri glaciare, lacuri carstice, lacuri de baraj prin surpare şi alunecare, lacuri in depresiuni eoliene, lacuri de la ţarmul mărilor şi oceanelor-lagunele şi limanele marine, lacuri de origine flviatilă,alte tipuri de lacuri formate pe cale naturală: lacuri in interiorul atolilor de corali, lacuri formate în urma impactului meteoriţilor pe scoarţa terestră, lacuri în depresiuni rezultate prin incendierea zăcămintelor de cărbuni, lacuri de baraj construite de castori şi lacuri antropice.
                    

Lacuri carstice

       
                     În ţara noastră, pe lângă lacurile instalate în mine de sare părăsite de la Ocna Sibiului, Ocna Mureşului, Ocna Dejului, Ocna Şugătag, Turda, Cojocna, Telega, Slănic Prahova, se găsesc şi lacuri situate în depresiuni naturale. Cel mai tipic exemplu de lac format pe cale naturala pe un masiv de sare este lacul Ursu de la Sovata. Trebuie să facem menţiunea, însă, că adâncimea mare a acestui lac de 18,5 m se datorează unei prăbuşiri de teren.
                     În masivele de sare procesul carstic se dezvoltă într-un mod deosebit. Aici vom întâlni acele doline tipice calcarului, cu un sifon de scurgere subterana. Pe sare, procesul de dizolvare se produce îndeosebi la zona de contact dintre formaţiunea acoperitoare, de obicei breccia sării, şi masivul de sare propriu-zis. Depresiunile care se formează la suprafaţă, nu au adâncimi mari, iar versanţii sunt puţini înclinaţi. 
                     Din multiplele forme carstice, dolinele şi poliile reprezintă depresiunile în care se formează frecvent lacuri cu regim temporar sau permanent. La acestea se mai adaugă peşterile în care adeseori întâlnim lacuri- evident subterane-, dar de mică extindere şi adâncime.
                     În ţara noastră un lac carstic tipic, care are apă în permanenţă este lacul Ighiu din masivul Trascău- Munţii Apuseni. Situat într-o dolină la obârşia pârâului Ighiu, afluent al Ampoiului, are o suprafaţă de 5,26 ha şi o adâncime maximă de 9 m.

 













LACUL  URSU



                     R.S.:România

                     Suprafaţa: 4 ha
                     Adâncimea maximă: 18,4 m
                     Originea depresiunii: carstosalină

                     Din documentele istorice rezultă că in 1875 s-au produs la Sovata in zona deluroasă estetică a depresiunii  Transilvaniei prăbuşiri şi alunecări de material care au condusla individualizarea unei depresiuni in care apele pâraielor Topliţa şi Auriu au format lacul Ursu. Alunecarea şi prăbuşirea depozitelor de pantă sunt strâns legate de prezenţa masivului ce sare care s-a dizolvat şi care au contribuit după fomarea lacului la salinizarea apei. Numai după 4 ani, adică în 1879, se menţionează deja fenomenul de  heliotermie, atât de caracteristic şi util funcţiei balneoterapeutice a lacului.
                      Lacul Ursu primeşte o cantitate de apă dulce din pâraiele menţionate, formându-se un strat la suprafaţă ce nu se amestecă cu apa sărată. Apa dulce se scurge mai departe în lacul Aluniş. Din Lacul Roşu situat la numai cca. 40 m distanţă, Ursu primeşte apă sărată, întrucât pe malul lui se găseşte un afloriment de sare.
                       Salinitatea apei este între 10- 15 g/l la suprafaţă, pe cca. 2 m, după care urmează o creştere bruscă între 2 şi 3 m adâncime, la 240 g/l, iar de aici şi până la fund valorile oscilează între 250- 290 g/l şi chiar 300 g/l. Temperatura înregistrează un salt între 1,5- 2,5 m adâncime ce poate ajunge în lunile de vară la 32- 34oC fată de suprafaţă, unde este mai scăzută. De la 5- 6 m, temperatura se menţine în ecartul de 21- 26oC tot timpul anului – valori destul de ridicate dar explicabile dacă avem în vedere salinitatea şi desitatea apei.
                        Apa şi nămolul lacului Ursu sunt recomandate în tratamentul bolilor ginecologice. Aici, la Sovata, se fac băi calde de nămol şi apă tot timpul anului, iar stratul de apă helioterm, cu temperaturi mai ridicate, dă posibilitatea prelungirii sezonului cu balneaţie în aer liber.
                         Pe lângă lacul Ursu, la Sovata se mai găsesc câteva lacuri sărate, dintre care lacul Negru instalat într-o mină de sare prăbuşită este folosit la băi calde şi reci, fiind prevăzut cu instalaţii proprii.
                         Lacurile de la Sovata, dealurile bine împădurite creează cadrul natural şi potenţialul balneologic pentru o staţiune al cărui renume a depăşit graniţele ţării. 



LACU ROSU

LACU ROSU

O regiune unica in lume unde padurile de brazi vesnic verzi, aerul curat si proaspat asigura conditii favorabile de odihna.
Statiunea este un adevarat paradis pentru cei care cauta recreere si odihna, transmitand prin pitorescul peisajului o atmosfera de neuitat.
Situata in partea de Est a Transilvaniei in Carpatii Orientali, Lacu Rosu si Cheile Bicazului este o regiune de unica frumusete in lume.

Statiune si-a luat numele dupa lacul de aici Lacul Rosu, un lac de baraj natural, aflat langa Cheile Bicazului.
Lacul aflat la o altitudine de 983 m, intr-o mica depresiune montana are o clima placuta; subalpina. Media anuala a orelor de stralucire solara este cuprinsa intre 1700-1900. Temperatura medie anuala este de 8°C. Media cea mai scazuta de temparatura este de -7/-4°C, iar cea mai ridicata de 14-18°C. Temperatura apei vara poate atinge 22°C, primavara, toamna 6-10°C. Iarna, lacul este acoperit de un strat de gheata gros de 60-70 cm. Vanturile sunt moderate.

Imprejurimile lacului se pot mandri cu o flora si fauna bogata. Padurile de conifere (molidul si pinul) in ameste cu alunul, salcia de munte si mesteacanul sunt dominante. pe versantii din preajma lacului cresc bradul alb, paltinul si plopul de munte. peisajul este infrumusetat de diferite flori: stajenelul, campanula, laptele cucului, garofita, margareta,

floarea de colt.
Pe langa rasul si capra neagra socotite raritati ale naturii in paduri traiesc si lupi, cerbi, mistreti, pisici salbatice, ursi, veverite. Printre pasarile importante sunt rata salbatica, cocosul de munte, gaina de munte, sitarul, potâanichea, ciocanitoarea, uliul, soimul.
Datorita bogatei si valoroasei faune acvatice (pastravul indigen, pastravul de munte, rosioara), regiunea este importanta si pentru pescuitul sportiv.
Vremea, vara este favorabila drumetiilor si alpinismului, si iarna sporturilor de sezon.



  • Amatorii de sport au la dispozitie strand, terenuri de sport, precum si posibilitatea de a practica canotajul si pescuitul. Alpinistii isi pot incerca maiestria pe numeroase trasee, de la cele mai simple pana la cel mai dificile pe peretii stincosi ai Suhardului, Pietrei Bardosului, ai Pietrei Surducului etc. Statiunea Lacu Rosu ofera amatorilor de drumetie itinerarii deosebit de atragatoare:
  • Circuitul Lacului Rosu (durata 1 1/2 ora; marcaj: cruce rosie)
  • Cheile Bicazului (durata 3 - 3 1/2 ore dus-intors, fara marcaj, pe DN 12C).
  • Varful Suhardu Mic (durata 2-3 ore dus-intors, diferenta de nivel 370 m, marcaj; triunghi albastru)
  • Varful Suhardu Mare (durata 3 ore dus-intors, diferenta de nivel 524 m, marcaj: triunghi albastru pana la Saua Suhardului, mai departe fara marcaj).
  • Varful Ucigasu (durata 3 ore dus-intors, diferenta de nivel 401 m, marcaj: banda galbena si triunghi rosu).
Pot fi asigurate excursii cu autocarul cu durata de o zi sau doua zile la Gheorgheni, Borsec, Sovata, Bicaz, Piatra Neamt etc.
In apropiere de malul lacului, la picioarele de sud-vest a Suhardului Mare, va asterapta Motelul Lacu Rosu (vila nr. 46, total 83 locuri cu 2 si 3 paturi, si apartamente cu 4 si 5 paturi, fiecare cu baie proprie).
Pe langa motel se afla Restaurantul Lacu Rosu (200 de locuri), disponibil pentru organizarea conferintelor, intalnirilor profesionale si pentru alte intruniri.
Vila Raza Soarelui (80 de locuri) a fost construita pe versantul nord-estic al Muntelui Ucigas. De aici ni se dezvaluie o priveliste minunata pe stancile Suhardului Mic. Pe malul lacului, ocrotit de padurile inconjuratoare, o sumedenie de vile, restaurante, baruri si locuri pentru corturi isi asteapta oaspetii.
Aerul proaspat si peisajul pitoresc, daruit chiar de Natura, ajuta inviorarea de dimineata.
S.C.A.T. Lacu Rosu S.A., Gheorgheni - Lacu Rosu, judetul Harghita, Vila nr. 30 tel. 00-40-66-164444

.

LACUL BAIKAL

LACUL BAIKAL

Lacul Baikal este o perla Siberiei.
Aflat in regiunea transbaikaliei, Lacul Baikal este situat intr-o zona muntoasa, fiind flancat de crestele Muntilor Primorskii cu inaltimi intre 1655 metri si 1752 metri, si Hamar-Daban, Ulan-Burgasi si Barguzin, in sud-est,cu inaltimi maxime de 2300 metri.
Cel mai adanc lac
Intindandu-se, intr-o arcuire usoara, de  la sud-vest spre nord-est, pe o distanta 
de 636 km, lacul are o latime max de 80 km, iar cea min de 25 km.Cu o suprafata de 31000 kmp, cam cat suprafata Belgiei si Olandei impreunalacul ocupa locul al optulea printre marile lacuri ale lumii, dar, datorita adancimii sale enorme, ce atinge pe alocuri 1600 m, el este  cel mai mare rezervir de apa dulce de pe planeta noastra.In acest bazin se afla nu mai putin de 23000 kmc
de apa potabila, ceea ce reprezinta aproap 20% din rezervele de suprafata de apa dulce ale globului.Apa Baikului este deosebit de curata si de limpede, cu un procent foarte mic de mineralizare, aproape lipsita de substante organice, dar foarte bogata in oxigen.La suprafata, continutul de
oxigen ajunge la 12-14 mg/l.Transparenta apei este  de-a dreptul uimitoare: poti distinge pietrele de pe fundul lacului pana la o adancime de mai multi metri.In ce-a mai mare parte, mlurile Baiklului sunt abrupte, stancoase, puternic crestate.Dintere toate ce 22 insule ale lacului, numai una - Olhon -este locuita.Ea are o lungime de 72 km.Curemurele foarte dese aici
(1500-2000 pe an) modifica geografia acestor locuri. In 1862 ,in urma unei catastrofe  de mari propoti, apele lacului au acolerit o suprafata de 200 kmp,
generand Golful Proval, ceea ce inseamna prabusire. Ca urmare a fenomenelor seismice, in 1966, o portiune a fundului lacului s-a scufundat cu 4 km.
Baykalul este alimentat de 330 decursuri de apa, dintre care cele mai importante sunt raurile Salenga, Barguziv si Angara superioara. DIn el se formeaza un singur rai numit Angara. In imprejurimile lacului se intind nesfarsite paduri. Bogatiile forestiere au fot valorificate in combustibil de celuloza de la BAIKALSK, de pe malul sud-vestic al lacului. Pe langa combinat s-a construit si un complex de filtrare si epurare a apelor reziduale,
unul dintere cele mai performante, suprafata ocupata de acesta fiind mai mare decat cea a combinatului insusi. Apele uzuale sunt supuse aici unei interite epurari: chimica, fizica si biologica. In cea de-a treia faza, un joc important il joaca bacteriile. Un laborator   special, inzestrat cu toate cele necesare,
urmareste in permanenta respectarea stricta a parametrilor complicatelor procese de purificare.


Bogatie faunistica
Pentru studierea faunei si florei Baikalului, in 1961 a fost infiintat aici un institut de limonologie.Baikalul este un adevarat muzeu in are liber, insa unu original, caci aici s-au pastrat numeroase fosile vii.Dintre cele 1800 de specii de plante si animale care traiesc in lac, mai bine de trei sferturi nu se mai gasesc nicaieri in alta parte a globului.Dintre pesti, cele mai cautate specii sunt sturionii, somonii si omulii, acestia din urma fiind niste pesti foarte grasi si gustosi, pe care localnicii il consuma iarna in stare cruda, inghetati, taindu-i in felii peste care presara putina sare.O curiozitate faunatica a lacului, ce se explica prin faptul ca in epoca glaciatiunilor ghetarii Arctici au ajuns pana aici, o constituie prezenta focilor in apele Baikalului.Blana puilor de foca este deosebit de frumoasa si de cautata.Pentru prezervrea resurselor hidografice ale lacurilor si raurilor care se varsa in el, dar si pentru a impiedica ditrugerea echilibrului dintre diferitele elemente ale mediului, pentru a stavili eroziunea si extinderea nisipurilor miscatoare, in unele zone a fost interzisa taierea padurilor, plantandu-se perdele foriestere de protectie si infiintadu- se o serie de parcuri silvice si rezervatii.
In prezent, Baikalul esteun mare conplex tristicsi balnear, ce intruneste conditii excelente:un peisaj deosebit de frumos, un are pur, ozonat, mai multe zile insorite intr-un an decat la lalta sau Soci, numeroase izvoare minerale.
Nu e de mirare ca aici s-au construit atatea hoteluri si moteluri, case de odihna si sanatorii, baze nautice, si chiar o tabara pentru scolari, pe Insula Olhon.


KUWAIT

KUWAIT

-tara a nisipurilor si soarelui, a petrolului si gazului-


     In Kuwait vara tine din aprilie pana la mijlocul lui noiembrie. Temperatura in lunile iunie-august este in medie de 50-55 grade C. Iarna in timpul zilei temperatura medie este de 15 grade C, dar serile si noptile sunt foarte racoroase. Uneori bat vanturi puternice, foarte reci. Umiditatea este ridicata in septembrie-noiembrie.
     Principala atractie a acestei tari este asezarea ei la mare care ii da o pozitie favorabila in tor Orientul Apropiat. De multe secole, marea a jucat un rol important in aceasta regiune a lumii unde pe mai mult de 180km de coasta pot circula numeroase vapoare. In decursul timpului marea a fost principala resursa a Kuwaitului. Marea i-a asigurat hrana, care nu putea fi obtinuta in desertul arid.
     La 35km de Kuwait se gaseste portul petrolier Ahmadi, care se afla la 130 m sub nivelul marii, intrerupand monotonia desertului. Nici rauri , nici fluvii, doar surse de apa create artificial.
     Insula Failake este situata la 32 km in preajma coastei la est. Principalele ocupatii ale locuitorilor sunt pescuitul si constructia de vapoare. Insula este vizitata de numerosi turisti, iar insularii foarte ospitalieri se poarta cu multa amabilitate.
     Arheologii danezi au descoperit pe insula vestigiile unui templu comparabil cu Parthénon, ca importanta, ca si numeroasele monede cu chipul lui Alexandru cel Mare si al succesorului sau Antiochus. Sapaturile ulterioare confirma trecerea flotei lui Alexandru prin apele Kuwaitului.
     Dar solul Insulei Failake atesta un trecut mult mai vechi. Insula ocupa o pozitie comerciala importanta pe ruta care lege Oceanul Indian de valea Tigrului si Eufratului.
     Se poate vizita sanctuarul Al-Khidr unde femeile sterile vin miercurea si sambata, sa se roage pentru a avea un copil. Dupa legenda, spiritul Sfantului Al-Khidr se opreste in aceste zile din drumul care duce la Meca si in mid miraculos femeile sterile pot avea copii.
     Se poate vizita, de asemenea, un muzeu, o casa araba unde sunt pastrate intacte obiecte traditionale si unelte agricole stravechi. Printre curiozitatile insulei se pot admira vechi monumente funerare, masurand sase metri lungime, care sunt atribuite unor uriasi care au locuit candva insula.
     Climatul insulei este foarte placut, plajele sunt frumoase, scaldate de o mare transparenta si calma.Se fac unele eforturi pentru a favoriza turismul. Se poate alege o ambarcatiune veche pentru o plimbare de mai mult de trei ore, in schimbul unui mod de transport mai putin pitoresc dar mai modern si mai confortabil cum ar fi o salupa sau un yacht.
     Acum Kuwaitul este un stat prosper. Capitala, Al Kuwait, este foarte moderna si foarte frumoasa, cu cladiri gigantice, impozante. Patrunderea in inima orasului prin poarta Jahra este imprejmuita de gazon si palmieri artistic luminati la caderea noptii. De-a lungul acesteia se gasesc imobile din sticla si beton, hoteluri foarte moderne.
     Galeriile comerciale iti ofera articole de mare lux, colectii de “haute couture” – un adevarat mic Paris al desertului.
     Intalnesti indieni, pakistanezi sariuri colorate, femeile invaluite in negru, si foarte multi oameni de diferite nationalitati. Oamenii de afaceri –kuwaiteni- poarta robe lungi albe, bej sau gri – costume traditionale si sunt coafati dupa moda beduinilor.
     Un alt punct de atractie este “souk”-piata araba – cuvant magic care evoca mirosurile mirodeniile, aromele; este o lume pestrita, strazi stramte, tesaturi colorate, aparatura din Hong-Kong. Nu se poate trece pe acolo fara sa gusti chebabul traditional “chuarma” si cafeaua arabica, foarte tare si amara.
     Se mai poate vizita muzeul national, muzeul de stiinte si istorie. Un punct de atractie sunt si moscheele, in special Fahed el Salem.
     Arhitectura vilelor este surprinzatoare – totul este permis aici, este o adevarata atmosfera hollywoodiana, intalnesti gradini superbe.
     In aceasta lume surprinzatoare nisipul care zboara peste tot iti aminteste ca desertul exista totusi.
     Pentru cei care indragesc sportul – se poate juca tenis, se poate inota, se poate face ori ce iti doresti – pescuit submarin; curse hipice, curse de camile care sunt totusi destul de rare.
     Se pot face excursii pe insule, in desert pe santierele navale, in special la apusul soarelui.
     Transportul in oras se face cu autobuze, autovehicule; exista parcari gigantice. Kuwaitul detine 920 km de sosele si peste 180000 de autovehicule.

Exista aeroprt pentru transportul aerian, realizand cea mai rapida legatura cu exteriorul. O alta cale de transport este marea, Kuwaitul detinand o flota comerciala maritima – 677000 tdw (1973). Pentru desert – transportul traditional cu camilele si autovehiculele de teren.

KILIMANDJARO

KILIMANDJARO

        
Kilimandjaro este situat in estul Africii fiind cel mai mare vulcan din Africa. Este alcatuit din trei conuri concentrice: Shira (4010m), Mawenzi (5150m), Kibo (5895m). Varful Kibo (cu diametrul craterului de peste 2 km) este cel mai inalt de pe continentul african.
         Pe versantii vulcanului sunt reproduse pe verticala zonele climato- vegetale de pe glob.
         Este un vulcan adormit, dar nu stins, lucru dovedit de zgomotul permanent si de simpla constatare ca in crater temperatura este destul de ridicata inpiedicand formarea ghetarilor. Pe versantii exteriori, ghetarii au sculptat circuri si vai glaciare.
          La altitudinea de 5800m se afla ghetarul Drygalski cel mai lung din Africa – 2.5km. Pe versantul sud-vestic se afla ghetarul Penek lung de 2.4km si lat de 290m, care coboara pana altitudinea de 4480km. Ziua, varful este invaluit de nori si ceturi, iar spre seara cand caldura devine inabusitoare, ceata se destrama, dezvaluind privirii o calota de zapada si gheata.
         La poalele masivului se afla unul dintre marile parcuri nationale africane – Serengeti (1 450 000ha) – in N Tanzaniei, infintat in anul 1951. De asemenea la poalele muntilor sunt plantatiile de sisal, planta textila din fiberele caruia se fac odogoane si franghii, panze se sac, rogojini.
         La est de Kilimandjaro se gaseste o rzervatie naturala unde traiesc in libertate lei, zebre, maimute, elefanti, girafe etc.
         Dupa ce Kilimandjaro a fost mentionat prima data de geograful spaniol Encizo, care l-a numit “Olimpul Etiopiei” in anul 1848 a fost vizitat de catre misionarii germani Ludwing Krapf si Johannes Rabmann. Acesti primi calatori au putut sa priveasca in toata maretia sa muntele “cu ochi de foc si guler de omat” despre care indienii spuneau ca este acoperit cu o “substanta alba ce se topeste in mana”. Europenii au considerat aceasta afirmatie ca o gluma prea reusita. In anul 1888 exploratorul englez Henry Stanley, a confirmat ca vulcanul este acoperit de zapada in varful sau.
         Primii europeni care au escaladat varful Kibo, in 1889, au fost prof. Hans Mayer si ghidul alpin Ludwing Purtscheller. Lor le-au fost necesare 5 zile de urcus.
         La 21 feb. 1969 masivul a fost escaladat de sapte tineri orbi insotiti de o calauza experimentata. Ei faceau parte din Kenyia, Uganda si Tanzania.
         In limba swahili, Kilimandjaro inseamna “muntele lui Njaro”, denumire formata din cuvintele kilima – munte si Njaro – nume al demonului frigului si al zapezilor. Deci o traducere mai precisa ar fi “muntele demonului care aduce frigul”.   

         

Judetul Dambovita & Municipiul Targoviste

Judetul Dambovita & Municipiul Targoviste


                        Judetul Dambovita



Cercetarile desfasurate pe teritoriul judetului Dambovita au demonstrat o continuitate a convietuiri pe aceste meleaguri.Marturie in acest sens sunt descoperirile arheologice,in special cele din comuna Vacaresti,in satele careia se regasesc urme de locuire de pe parcursul intregi istorii.
Din paleoliticul inferior dateaza unelte de silex descoperite in zona satelor Ionesti si Puntea de Greci.
In paleoliticul superior(cca.35000-10000 ani) aria si numarul descoperirilor creste, din acea peroada datand descoperirile arheologice de la Potlogi,Morteni si Putimanu.
Neoliticul este atestat in judetul Dambovita inca di fazele sale timpuri prin descoperirile de la Bratestii de Sus,dar si in cele avansate prin descoperirile arheologice de la Corbi Mari,Croitori,Genagoiesti,Moara din Groapa,Odobesti si Padureni.
Cercetarile aatesta faptul ca eici existau asezari stabile de agricultori construite in faza mijloci a culturii Gumelnita, care constau la locuinte de suprafata,prevazute cu podina de lut, pereti de lemn lipiti cu pamantsi vetre.
Epoca bronzului (2000-1200 i.e.n.)se regaseste in asezarile purtatorilor culturii Glina,situata pe terasele raurilor Ialomita,Ilfov,Tinoasa,Nucetel,Racovita si altele , dezvelirea mormintelor  realizate in forma de cuti de piatra de la Runcu,Voinesti,Candesti si Mesteacan sugerand ca popularea regiunii subcarpatice era in acea perioada pana in zonele montane.
O importanta aparte o are asezarea de la Persinari,comuna Vacaresti unde in afara faptului ca au fost puse in evidenta fortificatii cu santuri de aparare, s-a descoperit si un tezaur de arma de aur si argint datat din epoca bronzului mijlociu.
Hallstt-ul, prima epoca a fierului, defineste cultura materiala si spirituala a tracilor, marcata de obiecte de la Ocnita-doua centuri de bronz din sec. al XII-lea i.e.n.Trasaturile specifice civilizatiei geto-dacice se regasesc in vestigiile de epocaLa Tene(sec VI-V i.e.n.) deescoperite in Valea Voievozilor.
Etapele urmatoare sunt marcate de prezenta tezaurelor monetare, marcand intr-o prima faza legaturile cu teritoriile grecesti, macedonene, romane, marturie in acestsens fiind tezaurele de la Brancoveanu si Gaiesti sau descoperirile de la Moreni,Patroaia si Tachitele.
Dupa retragerea aureliana, legaturile dintre romanitatea sudica si nord-dunareana s-au amplificat in epoca constantiniana(sec.IV i.e.n.)
In prima jumatatea sec. al XIII-lea, diploma Cavalerilo Iuaniti mentioneaza existenta ‚tarii lui Seneslau’ situata la rasarit de Olt, care cuprindea cea mai mare parte a jud. Dambovita.Odata cu construirea statului feudal Tara Romaneasca se remarca atat documemtar cat si arheologic o intensa populare a judetului , cercetarile evidentiind existenta asezarilor in toate formele de relief : Cazaci,Bajesti,Pucioasa-Serbanesti,Cobia,Matasaru.
Incepand cu sec.al XIV-lea principalele economice,politice si militare se concentreaza la Targoviste, devenita resedinta domneasca si capitala Tarii Romanesti dupa voia lui Mircea cel Batran.
De-a lungul timpului, pe tronul voievodal au urcat o serie de mari domnitori cum ar fi : Radu cel Mare(1495-1508),care afost ocrotitorul primelor tiparituri ,Vlad Tepes(1448,1456-1462,1476), figura fascinanta a istoriei noastre care a fost asociata cu personajul Dracula, celebrul carturar Neagoe Basarab(1593-1601),Petru Cercel(1583-1585),Mihai Viteazu(1593-1601), fiind cel care a relizat unirea celor trei principate romane, Matei Basarab(1632-1654),Constantin Brancoveanu(1688-1714).In urma morti tragice a lui Constantin Brancoveanu, resedinta domneasca s-a mutat la Bucuresti.
In perioada fanariota, orasul si-a pierdut imsemnatatea economica si politica.Desi dupa moartea lui Constantin Brancoveanu turcii au provocat o serie de distrugeri, Curtea Domneasca a rezistat, avand un rol militar important.
In anul 1821, datorita exploatari boieresti si straine, masele populare s-au rasculat, izbucnind astfel marea rascoale condusa de Tudor Vladimirescu .
In lunile aprilie-mai ale anului 1821, in Targoviste a fost instalat cartierul general al Eteriei.Uciderea lui Tudor Vladimirescu de la 27 mai 1821 a fost urmata de lichidarea armatei eteriste in luptele cu turcii de la Manastirea Nucet, pe Campia Cornatelului si la Dragasani.
Inlaturarea regimului fanariot si restabilirea domniilor pamantene si mai ales desfiintarea monopolului turcesc in 1829 au creat conditi de revitalizare a economiei judetului.
Prin desfiintarea reialei Giurgiului si integrarea ei in administratia tarii, targul Gaiesti cu cele 15 de sate vecine au intrat in administratia jud. Dambovita.
Revolutia din 1848 a antrenat multe personalitati politice dar si multe mase populare,atat  din mediul urban cat si din cel rural,cca.40000 de damboviteni aflandu-se la marginea orasului Bucuresti in ziua masacrului din Dealul Spirii, fiind silit sa se intoarca acasa fara a se lupta cu turcii.
In razboiul de independenta din 1877, dambovitenii au participat la luptele de la Grivita si Plevna,populatia donand imsemnate cantitati de bani, materiale si produse.
Anii care au urmat razboiului s-au caracterizat printr-o perioada de dezvoltare a vietii sociale cat si economice.Astfel in anul 1883 s-z finalizat  linia ferata Bucuresti-Titu-Targoviste fapt ce a dus la intensificarea activitatii industriale si la revitalizarea comertului.
Marea rascoala din 1907 a cuprins si judetul Dambovita.Au izbucnit rascoale in aproape toate satele din zona petrolifiera,muncitori din acesta zona fiind exploatati atat de mosieri cat si de capitalisti.
Ca urmare a inrautatiri conditiilor de viata muncitorii impreuna cu taranii si functionarii din Dambovita s-au ridicat in anii 1918-1919 la lupta.

                 Asezarea geografica



Judetul Dambovita este situat in partea de sud a Carpatilor Maridionali, la intersectia paralelei de 45 de grade latitudine nordica cu meridianul de 25,30 grade longitudine estica.Se intinde pe o suprafata de 434,5 km patrati , ocupand 1,7% din suprafata Romaniei, situandu-se astfel pe locul 37 intre judetele tarii .
Judetul Dambovita se invecineaza in vest cu jud. Arges la est cu jud. Prahova , la sud-esst cu jud. Ilfov ,la sud cu judetele Giurgi si Teleorman si la nord cu jud. Brasov.
Resedinta jud. este municipiul Targoviste.In componenta jud. mai intra 5 orase (Gaiestu,Fieni,Moreni,Pucioasa si Titu)precum si 76 de comune si 361 de sate.


                          
                                


                      Relieful


Relieful jud. Dambovita este diversificat, fiind constituit din munti,dealurisi campi.Altitudinile cele mai mari se gasesc in Munti Bucegi si Leaota (Vf. Omu 2506 m , Vf. Leaota 2133m), iar altitudinea cea mai mica se afla in sudul jud., in localitatea Poiana (128,9 m).


                     Reteaua geografica 



Cel mai important rau care strabate jud. Dambovita este raul Ialomita care izvoraste din muntii Bucegi, principalii sai afluienti fiind Bizdidel,Crivat,Cricovul Dulce,Ialomicioara,Pascov,Raciu,Rateiu,Slanic si Vulcana.Raul Arges izvorastedin muntii Fagaras avand ca afluienti Dambovita si Sabarul.


                               Clima


Teritoriul jud. Dambovita apartine sectorului de clima continentala cu veri calde, precipitati moderate si ierni blande.Valorile medii termice anuale variaza intre 10grade C la campie, 6gradeC in zona de deal si 2grade C in nord, la Vf. Omu.
Caracterul continental al climei este evidentiat de aplitudinea termica maxima de 74,2grade C si minima de –33,8grade C.Amplitudinea medie termica oscileaza in jurul valori de 23grade C.
Precipitatile anuale inregistreaza valor cuprinse intre 500mm in extremitatea de sud a judetului si 1.400mm in zona montana.


                    


                         Flora si vegetatia


In zona de munte se constata o etajare a vegetatiei, incepand in zona dealurilor unde predomina padurile de foioase,continuand cu rasinoasele care in zonele superioare se transforma in tufarisuri de jneapan facand trecerea spre pasiunile alpine.
In dealurile subcarpatice,alterneaza padurile de foioase si gorunete, iar in zonele de campie apar insular paduri de maces,corn, in timp ce la nivelul solului exista o bogata patura de erbacee.


                                     Fauna


In jud. Dambovita fauna este bogata si diversa.In zona montana cele mai intalnite mamifere sunt: ursul, cerbul, mistretul si rasul.Pe langa acestea se mai pot intalni mici vietuitoare, pasari, reptile, iar pe culmile Bucegilor traieste capra neagra.
In zona de deal traiesc rozatoare cele mai reprezentative fiind: iepurele, jderul, veverita, precum si unele carnivore precum ursul si lupul.
                  In silvostepa se pot intalni rozatoare, reptile si pasari cum ar fi cocosul, cinteza si cotofana.In apele raurilor exista o varietate de speci de pesti, celmai intalnit fiind pastravul, cleanul si mreana, iar in balti predomina crapul si carasul.


                        Rezervatii naturale


·  Izvoarele de la Corbii Ciungi. Este o rezervatie zoologica, situata la 2,5km nord-vest de comuna Vanatorii Mici si la 5km de comuna Corbii Mari.Temperatura scazuta a apei a favorizat aparitia unor elemente floristicesi faunistice ce caracterizeaza zonele mlastinoase reci.
·  Punctul fosilier Plaiul Domnesc.  Este o rezervatie  paleontolo – gica situsta la 18km de Sinaia, la confluenta dintre Ialomita cu afluentul sau Ialomicioara.Fauna de crustacei existenta in rezervatie este una dintre cele mai bogate din lume, cuprizand peste 40 de specii si subspecii.
·  Rezervatia Zanoaga.  Este o rezervatie floristica care se intinde pe o suprafata de 983,3 ha, fiind situata pe versantul sudic si estic al muntelui Zanoaga.In cadrul rezervatiei exista paduri de molid, precum si unele speci termofile balcanice:scara de lemn, scorusul si stanjenelul endemic.
·  Rezervatiile din muntii Bucegi.  Rezervatia Bucegi este alcatuita din trei portiuni distincte: una situata pe versantii exteriori ai masivului si doua mai mici situate in bazinul vaii Ialomita.Cea mai mare parte a rezervatiei cuprinde valea superioara a Cerbului, sectorul abrupt al muntilor Moraru, Bucsoiu Mic si Bucsoiu Mare, Omu, Padina Cruci si Gaura.In vestul Bucegilor rezervatia se intinde pana la Saua Strunga.Din cadrul rezervatiei mai fac parte muntii Babele, Bucura si sectorul nordic al Doamnelor.
·  Rezervatiile din bazinul Ialomitei.  In lungul raului Ialomita au fost delimitate rezervatiile complexe Pestera-Babele si Cheile Zanoagei.Cea mai mare parte  din suprafata rezervatiei este acoperita cu paduri de molid si jnepenisuri.
·  Trinovul de la Laptuci.  Este o rezervatie stiintifica situata pe cursul superior al Ialomitei, la o altitudine de 1.500m, ocupand o suprafata de 1,5 ha.Trinovul de la Laptuci cuprinde specii de plante lemnoase ca: molidul, mesteacanul, pinul si ienuparul pitic.


                           
                                                                                                                                                                                                  

                                                                                                                                                                                                             
                    
                        
                                       Targovistea- veche cetate de scaun, azi oras modern

               
                Targovistea- O cetae eterna a romanitati de  pretitindeni, in care istoria unui nean este de secole    duhu-i    si
dainuirea-i in veci  de la marturia de silex la orizonturile viitorului.’
Se spune, inca se mai spune cu o unda de romantism desuet, ca, intr-un oras, toate drumurile incep de la gara- ca si cum gara ar fi un port cu doua orizonturi ingemanate : al plecarilor – intoarcerilor si al spatiului urban propriu-zis -, ca, numai din acasta poarta , sau prin aceasta poarta ti se releva, liminar,acel esential  spirit al locului.
Moto: ‚ Iubind si inaltand Targovistea ne iubim si ne ridicam tara si neamul.’
                 Lazar Petresc – primar al Targovistei -1943


Resedinta domneasca si capitala intre 1396 si 1714, Targovistea a detinut mai bine de trei secole statutul de cel mai important centru economic, politico-militar si cultural artistic al Tarii Romanesti.
                    
             

                  


                     Cadrul geografic



Orasul este situat pe o terasa inalta de 260m, deasupra vaii Ialomitei, la limita dintre regiunea deluroasa subcarpatica si campie.Pe aici trecea drumul comercial cel mai important care lega Transilvania de Dunare pe la Runcar-Campulung-Targoviste-Targsor-Braila, cu ramificatiile spre Bucuresti.Perioada medievala i-a adus recunoastera ca targ de importanta europeana, unde se schimbau marfuri sosite din trei continente, cu cele ale producatorilor locali.
Datorita pozitiei geografice favorabile,Targovistea este punctul de plecare spre cateva  tresee de o valoare deosebita pentru turismul romanesc: la numai 60km se afla orasul Sinaia denumita ‚perla vaii Prahovei’ , iar pe o varianta a acestui traseu se ajunge la masivul Bucegi. Urmand firul Dambovitei, se ajunge la culoarul Rucar-Bran, unde frumusetea peisajului si monumentele naturale, istorice si de aaaaarhitectura au dezvoltat o retea de agroturism montan.
De asemenea orasul se afla la numai 75km de Bucuresti si este un important nod de cale ferata ceea ce faciliteaza contactele permanente cu toate orasele  mari ale tarii, in toate domeniile vietii si activitatile sale.


                                 Istorie


Sapaturile arheologice efectuate pe teritoriul si in imprejurimile orasului, au dovedit ca aceasta regiune era locuita inca din neolitic.In Muzeul de Arheologie se gasesc vestigi ale culturi de tip Stangevo-Cris, Gumelnita, Cotofeni, apoi din perioada bronzului si din epoca fierului.
Bine ilustrate in  sunt podoabe si unelte geto-dacice din vremea Daciei, Burebista si Decebal si ulterior  monede ce dovedesc cuprinderea zonei in aria culturi materiale daco-romana(sec. I-III) si apoi bizantina(sec. V-VI). In cartierul Suseni din actualul Targoviste s-au gasit urme ale unei asezari din sec. II-V peste care este suprapusa alta protoromana din sec. VIII-X. Peste acestea s-a format o asezare rurala in sec. XII-XIV, din care s-a dezvoltat targul medieval.
Prima mentiune a orasului, la 1396 este facuta de cruciatul bavarez Johan Schiltberger.Primul act oficial, din 1406,este scris pe hartie catre manastirea Tismana de ‚Io. Mircea I Basarab, voievodul Tarii Romanesti, duce de Fagaras si Almas, comite de Severin, despot al pamanturilor lui Dobrotici si domn al Darstorului, spre cunostinta acestora, atat celor de acum si celor din viitor.’


                         Cultura


Targovistea a fost unul din marile centre de cultura ale evului mediu romanesc si sud –est european.Locuri de cult ortodox de mare valoare, precum Bisericile Domnesti, Manastirea Stelea si Dealu, biserca Mitropoliei, a Targului dar si Biserica Catolica, sunt marturii ale gloriei secolelor trecute.
O lunga insiruire de nume datorate Targovistei inseamna prioritati in cultura romaneasca. Astfel calugarul Macarie  a imprimat in teascurile Manastirii Dealu , in vremea lui Radu cel Mare, primele tiparituri di tara in limba slavona trei carti ecleziastice, traditia fiind continuata de Dimitri Liubovici si de diaconul Coresi.Tot de aici dateaza si primele xilogravuri romanesti.
Domnitorul Neagoe Basarab este considerat primul erudit roman.Lucrarea sa ‚Invataturile catre fiul meu Teodosie’ poate sta alaturi de ‚Principele’ lui Machiaveli, ca una dintre scrierile europene importante din sec. XVI.
Documente importante, manuscrise si carti rae pot fi vazute si studiate la Muzeul de Arheologie, Muzeul de Istorie, Muzeul Tiparului, Muzeul Scriitorilor, Muzeul pictorului Petrascu. Casa Sindicatelor, a tineretului, Casa de Cultura a Municipiului sunt de asemenea locuri de raspandirea culturii in oras.Aici au avut loc in ultimul deceniu doua editii internationale de teatru, numeroase festivaluri internationale de folclor; aici se desfasoara Festivalul National de Romante ‚Crizantema de aur’ care a ajuns la cea de-a 30-a editie.Vernisaje expozitionale, lansari de carte completeaza o intensa viata culturala.


                    


                         Targovistea de azi




Infatisarea orasului este rezultatul unui suflu inoitor, dinamic,in care insa, nu se uita partea sa istorica.Vechiul si noul impletesc armonios arhitectura municipiului Targoviste.Actiunile de echipare edilitar gospodareasca tind sa creeze conditii de locuit tot mai confortabile.Noile vile , hotelurile redotate, strazile si parcurile reamenajate contribuie la aerul modern pe care il primeste orasul.
Denumita de unul din scriitorii targovisteni contemporani, Mircea Horia Simionescu, drept o ‚Florenta Valaha’ , Targovistea isi asteapta cu ospitalitate vizitatorii.Peisaje de o frumusete cuceritoare, climatul nuantat, fauna cinegetica bogata, monumentele istorice, traditia spirituala transmisa prin folclor si etnografie sunt in masura sa starneasca interesul turistilor de pretutindeni.
Invatamant: In oras sunt 16 gradinite, 14 scoli generale si 11 licee, dintre care, cele cu mumele Ienachita Vacarescu, Ion Ghica, Carabela, Economic, Voievodul Mircea au un renume confirmat an de an de catre invingatorii olimpiadelor scolare.Din anul 1991 functioneaza Universitatea Valahia, cu facultati de stiinte economice, juridice, teologice si cu profil tehnic-constructii de masini metalurgie.
Sanatate: Municipiul Targoviste  are o retea sanitara formata din cinci spitale cu diverse profile si dispensare medicale de cartier.
Potential industrial: Cateva unitati economice importante la nivel national asigura dezvoltarea in continuare a industriei orasului. Astfel: ’Romlux SA’ este cel mai mare producator de surse de iluminat si accesorii in Romania.’Victoria SA’ ocupa un loc primordial in industria romaneasca de lacuri si vopsele.’Combinatul de Oteluri Speciale’ care este cel mai mare producator de oteluri din Romania, pentru rulmenti si scule si pentru industria electrotehnica.’W.T.S.’ fostul ‚Saro SA’ fabrica strunguri de diferite tipuri, fiind singurul producator din tara de strunguri automate, precum si alte masini unelte speciale pentru industria surselor de lumina.’Upet SA’ fondat in 1872 a dobandit experienta in ultimii 40 de aniin studiul, proiectarea si fabricarea de utilaj petrolier si de robinete de uz industrial.
Sectorul micii industri este reprezentat de numeroase socitati avand ca profil confectii, mobilier, produse chimice, constructi, industria lemnului, industria alimentara.
Economia de piata asigura fara constrangeri a industriei si agriculturi, a comertului si culturii tarii, in care municipiul Targoviste isi va pastra locul de vatra de istorie si de oras mereu modern.



                      Monumente istorice


·        Ruinele Cetatii de la Targoviste si Turnul Chindiei
                   Vechea Cetate de Scaun a Tarii Romanesti de la Targoviste a fost atestata de la 1396, cand Domnitorul Mircea cel Batran a mutat aici capitala de la Curtea de Arges.De-a lungul istoriei, constructiile Curtii Domnesti de la Targoviste au fost completate si amplificate de domnitorii Vlad Tepes cu inaltimea de 27m (gazduieste expozitia ‚Vlad Tepes Dracula, legenda si adevar istoric), Petru Cercel si Matei Basarab.Turnul Chindiei a fost ridicat in timpul domniei lui Vlad Tepes, cu timpul devenind simbol al orasului Targoviste.Petru Cercel ridica Biserica Mare aCurtii si mareste Palatul Domnesc, iar Matei Basarab repara casele domnesti, construieste baia turceasca si fortifica zidul de incinta.

·    Biserica ‚Adormirea Maicii Domnului’ din marea Curte Domneasca
A fost ridicata in 1583 sub domnia lui Petru Carcel , reparata de Matei Basarab si Constantin Brancoveanu pentru familia domnitoare si apropiatii acesteia.Necropola a familiei lui Matei Basarab: lespedea funerara, bogat ornamentata, a Doamnei Elina si mormantul fiului sau Mateias.Catapeteasma din lemn de tei aurit, sculptata in 169, cu motive vegetale, zoomorfe si antropomorfe, ornamente fine ca broderia.In anul 1698, echipa de pictori reprezentanti ai scolii targovistene condusa de Constantin Zugravu, realizeaza singura freasca pastrata din timpul lui Constantin Brancoveanu pana azi.Pictura interioara a fost terminata in 1699.O valoare deosebita prin arta realizarii portretului o are freasca din tinda Bisericii domnesti, care cuprinde cea mai mare galerie de portrete voievodale din tara.Complexul National Muzeal ‚Curtea Domneasca’ pastreaza o serie de documente si obiecte care reinvie istoria orasului.
·    Mitropolia Targoviste
Scaunul mitropolitan a fost mutat la Targoviste in 1517, in timpul dumniei lui Neagoe Basarab, ctitorul vechii Biserici a Mitropoliei, cunoscuta ca una dintre cele mai mari si mai frumoase biserici ale timpului.Adevarata bijuterie a arhiitecturii, biserica a fost construita dupa planurile arhitectului francez Lecomte de Nouy in 1889, in locul biserici care a fost daramata.Portalurile biserici se inscriu in prima varsta a sculpturii medievale, fiind completate cu motive geometrice abstracte si elemente de baroc.Din epoca brancoveneasca  biserica pastreaza decoratiile in piatra ale balustradei, precum si catapeteasma, valoroasa prin bogatia si variatatea motivelor.In 1821, in interiorul biserici a fost inchis inainte de afi ucis, Tudor Vladimirescu.In memoria acestuia,in curtea bisericii metropolitane a fost ridicata Crucea lui Tudor Vladimirescu.
·   Manastirea Dealu
Ctitorita de Radu cel Mare in anul1501 si atestata documentar la 1413, Manastirea Dealu domina orasul dela inaltimea colinelor ce urca spre Bucegi si Leaota.Impresionand prin arhitectura ce pastreaza armonia proportiilor si plastica decorativa, intregul ansamblu a fost numit pe buna dreptate de Nicolae Iorga ’minune a artei orientale’.Capodopera a arhitecturii religioase valahe, manastirea adaposteste mormintele domnitorilor Radu cel Mare, Vladislav al II-lea precum si capul lui Mihai Viteazul.In interior biserica a fost pictata pentru prima oara in timpul lui Neagoe Basarab, mai tarziu fiind refacuta in spiritul trditiei bizantine.
Manastirea alatura si un muzeu documentar care mai pastreaza o cruce din lemn de chiparos, ferecata in argint aurit daruita manastiri de catre Matei basarab in anul1648.Aici a functionat prima tipografie din tara , unde calugarul Macarie a tiparit (‚Liturghierul’).
·   Manastirea Stelea
Zidita pe ruinele unor constructii bisericesti din sec. XVI, manastirea a fost construita in 1645, in replica la ctitorirea manastirii Soveja in sudul Moldovei.Aici a functionat in prima parte a sec al XIX-lea o scoala greceasca unde au invatat Vasile Carlova, Grigore Alexandrescu si Ion Heliade Radulescu.Prima descriere a biserici a fost facuta de Paul de Alep care fusese gazduit aici in 1653.In apropiere se afla vechiul centru comercial al orasului ce dateaza din sec. XVII.
·   Biserica Targului
O alta dovadaa puternicei vieti spirituale a orasului este si biserica ce apartinea in trecut negustorilor si mestesugarilor din oras, denumita Biserica Targului, dupa cuvantul slav ‚targ’ care inseamna ‚loc de targ’.Biserica dateaza din sec. al XVIII-lea si a fost ridicata in anul 1654 de catre marele carturar Udriste Nasturel- traducator, poet, editor, profesor.Fatadele au o decoratie geometrica si florala in graffitto, colorate in rosu sau albastru.Ferestrele si usile au ancadramente in piatra, cu motive moldovenesti.
·   Monumentul eroilor
Ridicat in memoria ostasilor cazuti in primul razboi mondial, amplasat pe alea Manastiri Dealu.Sculptor Vasile Blendea.
·    Poarta Bucurestilor
Una din cele patru porti de intrare in vechea cetate de scaun din sec. XVI.Fundatiile portii au fost dezvelite in 1897, cu ocazia lucrarilor pentru constructia  Bulevardului Garii.
·    Muzeul de arheologie
Edificiu special construit in 1938 dupa planurile arhitectului N.Ghica-Budesti, pentru a fi muzeu.Inaugurat in 1944, adaposteste colectia ‚Lapidariu’ care contine elemente de arhitectura si pietre de mormant din sec. XVII(printre care si lespedea din marmura a mormantului patriarhului Dionisie al Constantinopolului,decedat la Targoviste in 1696), recuperate de la vechea biserica a Mitropoliei din oras.
·    Muzeul tiparului si al cartii vechi romanesti
Monument de arhitectura in stil neoromanesc, ridicat in sec. XIX, peste beciurile zidite in 1668 de postelnicul Constantin Cantacuzino. Inaugurat in 1967, muzeul unicul din tara de acest fel , prezinta istoria tiparului romanesc de la 1508 la 1830: incunabule, miniaturi, hrisoave domnesti, pictura cu foita de aur, primele carti in limba romana, instrumente utilizate la scris si tiparit.
·    Muzeul scriitorilor targovisteni
Amenajat in 1967 in fosta locuinta a scriitorului Ion Al.Bratescu-Voinesti(1868-1946).Adaposteste manuscrise , fotografi, documente ce au apartinut unor scriitori targovisteni: Ienachita Vacarescu(1740-1797),Vasile Carlova(1809-1839),Ion Heliade Radulescu(1802-1872),Grigore Alexandrescu(1810-1885),Ion Ghica(1816-1897),Maica Smara(1857-1944).
·    Casa atelier Gheorghe Petrascu
Ridicata de artist in 1922 in stil popular.Adaposteste expozitia de pictura si grafica, inaugurata in 1970, cu lucrarile artistului(1872-1949) inspirate din peisajul Targovistei si imprejurimi.
           ‚ Ma opresc intr-un punct al Valsantului, in dreptul unei raspantii, un loc unde Cetatea de ieri si Cetatea de azi se suprapun intr-o singura imagine.Ruinele fumega cu umbre de voievozi, amurgul de vara aluneca asemenea unei frunze de aur peste creneluri…
             Vremea a fost…Vremea a trecut…Si vreme vine ca o bataie de aripa albasta peste Turnul Chindia.’


















                                Bibliografie


Pagini aurii……………………………………………2001-2002
Targovistea oras modern…………….. -Scurta istorie a romanilor(Dinu G.Giurescu)
                                                               -Vizitati Targovistea si monumentele istorice(Stela Mariana Chitu)
                                                               -Taegoviste- scurt discurs sentimental(Mircea Horia Simionescu)









Romania - Activitățile economice. Transporturi.

Industrie -           în luna februarie 2016, producția industrială, a crescut cu 0.8% față de luna februarie 2015 -           creș...

loading...