loading...

duminică, 21 ianuarie 2018

Izvoarele dreptului societar



Izvoarele formale[1] ale dreptului societar sunt: Codul şi legile comerciale.
         În funcţie de natura lor deosebim: izvoare normative şi izvoare interpretative.
         ü  Izvoarele normative sunt:                                                                             F Constituţia - legea fundamentală a ţării - care reglementează principiile de organizare ale activităţii economice,                                                                                F Codul  civil (art. 1881 - 1954), care reprezintă dreptul comun în materia societăţilor, respectiv, a societăţilor comerciale  
          F Legile comerciale,  izvoare ale dreptului societar, exemplificăm: legi, decrete-legi, hotărâri şi ordonanţe de guvern, şi norme, regulamente şi ordine adoptate de organele competente. Dintre acestea exemplificăm:
         - Legea nr. 15/1990, privind reorganizarea unităților de stat ca regii autonome și societăți comerciale, modificată;
         - Legea nr. 31/1990, privind societăţile comerciale, republicată şi modificată; reprezintă reglementarea generală a asocietăţilor comerciale[2];
         - Legea nr. 32/2000, privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor, modificată[3];
          - Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură, modificată;
          - Legea nr. 1/2005 privind privind funcționarea cooperației;
          - Legea nr. 346/2004, privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, modificată;
         - Legea nr. 297/2004 privind piața de capital;
         - Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției[4];
         - Legea nr. 26/1990, privind registrul comerţului, republicată şi modificată[5]; 
         - Legea nr. 11/1990, privind combaterea concurenţei neloiale, modificată și completată de Legea nr. 298/2001.
         - Legea nr. 85/2014, privind procedura insolvenţei;
         - Ordonanţa de urgenţă nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului[6],
         - Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin, modificată (ultima modificare este O.U.G. 39/2008[7]).
         - Legea nr. 59/1934 asupra cecului, modificată (ultima mofidicare este O.U.G. nr. 38/2008[8]).
         - Legea nr. 335/2007 privind camerele de comerţ şi industrie[9];
         - Legea nr. 21/1996, privind concurența (Legea concurenței), republicată [10];
         - Legea nr. 414/2002 privind impozitul pe profit[11];
         - Legea nr. 217/2005 privind constituirea, organizarea şi funcţionarea comitetului european de întreprindere, republicată[12].
         - Ordonanţa nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor[13];
         - Hotărârea de Guvern nr. 187/2007 privind procedurile de informare şi consultare şi alte modalităţi de implicare a angajaţilor în activitatea societăţii europene[14];
         - Regulamentul privind ordinul de plată nr. 8/1994[15], aprobat de Banca Naţională a României, modificat prin Circulara nr. 33 din 21. 08 2002.  
         - normele dreptului comunitar/ ale Uniunii Europene. Au fost astfel adoptate 12 directive la nivelul Uniunii Europene în materia societăţilor comerciale, care reglementează: constituirea societăţilor comerciale, aporturile, modificările de capital, fuziunile, contabilitatea etc.
          ü izvoare interpretative (convenționale). Acestea au rolul de a ajuta la interpretarea voinţei manifestate în raporturile comerciale. În această categorie includem:
         F uzanțele profesionale și principiile generale ale dreptului. Prin uzanțe, se înțelege obiceiul locului și uzurile preofesionale (art. 10 alin. 4 Cod civil). În cazurile neprevăzute de lege, se aplică uzanțele, iar în lipsa acestora, dispozițiile legale privitoare la situații juridice asemănătoare iar când nu există asemena dispoziții, principiile generale ale dreptului.                                                                                  În materiile reglementate prin lege, uzanțele produc efecte numai în măsura în care sunt recunoscute ori admise în mod expres de lege. Uzanțele publicate în culegeri elaborate de către autoritățile sau instituțiile competente în domeniu se prezumă că există, până la proba contrarie (art. 10 Cod civil)
         Uzanțele profesionale sunt reguli de conduită născute din practica socială, asimilate de comercianți.                                                                                                       F doctrina. Se admite că doctrina nu este izvor de drept, dar este un important instrument de interpretare a legilor comerciale şi de aplicare a acestora.
         F practica judiciară. În mod tradiţional nu a fost recunoscută ca izvor de drept, dar soluţiile date de instanţele judecătoreşti contribuie la interpretarea legilor comerciale fără să aibă puterea precedentului judecătoresc. Un rol important în interpretarea legilor comerciale tinde să-l dobândească deciziile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.


[1] Înțelegem prin izvoare ale dreptului formele de exprimare a normelor juridice (a dreptului).
[2] Legea a fost republicată în  M. Of. Partea I, nr. 1066 din 17. 11. 2004. Ulterior a fost modificată. Ultima modificare a fost prin O.U.G. nr. 2/2012.

[3] Legea nr. 139/2007, privind aprobarea OUG nr. 125/2006 pentru aprobarea schemelor de plati directe si plati nationale directe complementare, care se acorda în agricultură începand cu anul 2007, şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură.

[4] Publicată în M. Of. nr. 279 din 27. 04. 2003, modificată prin Legea nr. 144/2007 publicată în M. Of. Partea I, nr. 359 din 25. 05. 2007, şi aceasta din urmă republicată prin Legea nr. 76/2010, privind înfiinţarea, funcţionarea şi organizarea Agenţiei Naţionale de Integritate
[5] Modificată prin Legea nr. 84/2010, Publicată în M. Of., nr. 323 din 17. 05. 2010.
[6] Publicată prin M. Of. nr. 847 din 16. 16. 2006, modificată prin O.U.G. nr. 43 publicată în M. Of. 455 din 06. 07. 2012. 
[7] Publicată prin M. Of. nr. 284 din 11/04/2008
[8] Idem.
[9] Publicată în M. Of. 836 din 6. 12. 2007. modificată şi completată prin Legea nr. 39/2011, publicată în M. Of. Partea I, din 31. 03. 2011.
[10] Publicată în M. Of. Partea I nr. 88 din 30. 04. 1996, republicată în M. Of. al României nr. 742 din 16. 08. 2005.
[11] Publicată în M. Of. Partea I nr. 456 din 27. 01 2002.
[12] Publicată în M. Of. Partea I nr. 628 din 19.07. 2005, republicată prin O.G. nr. 48/2006, Publicat[ ]n M. Of nr. 250. 13. 04. 2007.
[13] Republicată prin Legea Legea nr. 363/2007, publicată în M. Of. 899 din 28. 12. 2007, modificată prin O. U.G. 174/2008 publicată în M. Of. 795. 11. 2008
[14] Publicată în M. Of. nr. 161 din 07. 003. 2007.
[15] Publicat în M. Of. nr. 119 din 14. 07. 1995.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Romania - Activitățile economice. Transporturi.

Industrie -           în luna februarie 2016, producția industrială, a crescut cu 0.8% față de luna februarie 2015 -           creș...

loading...