loading...

duminică, 21 ianuarie 2018

Constituirea societăţilor comerciale



4.1. Noţiuni generale
Orice societate comerciala se constituie parcurgându-se, in principal, doua etape:
· redactarea actului constitutiv si autentificarea acestuia in condiţiile impuse de lege;
·  înmatricularea societăţii in registrul comerţului.
4.2. Actul constitutiv al societăţii comerciale
Actul constitutiv al societăţii in nume colectiv si in comandita simpla este contractul de societate, iar al societăţii pe acţiuni, in comandita pe acţiuni sau cu răspundere limitata este contractul de societate si statutul. Societatea cu răspundere limitată se poate constitui şi prin actul de voinţă al unei singure persoane. În acest caz se întocmeşte numai statutul. Contractul de societate şi statutul pot fi încheiate sub forma unui înscris unic, denumit act constitutiv. Când se încheie numai contract de societate sau numai statut, acestea pot fi denumite, de asemenea, act constitutiv. Din punct de vedere practic, denumirea act constitutiv desemnează atât înscrisul unic, cât şi contractul de societate şi/sau statutul societăţii. În cazurile în care contractul de societate şi statutul constituie acte distincte, acesta din urmă va cuprinde datele de identificare a asociaţilor şi clauze reglementând organizarea, funcţionarea şi desfăşurarea activităţii societăţii. Actul constitutiv se încheie sub semnătură privată, se semnează de toţi asociaţii sau, în caz de subscripţie publică, de fondatori. Actul constitutiv dobândeşte dată certă şi prin depunerea la oficiul registrului comerţului. Forma autentică a actului constitutiv este obligatorie atunci când:
             a) printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se află un teren;
            b) se constituie o societate în nume colectiv sau în comandită simplă;
            c) societatea pe acţiuni se constituie prin subscripţie publică.
Fondatorii
Din punct de vedere teoretic, un aspect comun tuturor formelor de societăţi comerciale este cel legat de noţiunea de fondatori ai societăţii.
Legea face referire in doua situaţii la noţiunea de fondator:
·                    sunt fondatori, in temeiul Legii nr.31/1990, republicata, semnatarii actului constitutiv, precum si persoanele care au un rol determinant in constituirea societăţii;
·                    sunt fondatori persoanele care demarează constituirea unei societăţi pe acţiuni prin subscripţie publica, întocmind prospectul de emisiune pe care urmează sa ii dea publicităţii.
Pentru ca o persoana sa poată fi considerata fondator, conform Legii nr. 31/1990, republicata, este necesar ca ea sa îndeplinească următoarele condiţii:
-  sa aibă capacitate deplina de exerciţiu;
- sa nu fi fost condamnat pentru gestiune frauduloasa, abuz de încredere, fals si uz de fals, înşelăciune, delapidare, mărturie mincinoasa, dare/luare de mita sau pentru vreo infracţiune reglementata de Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014.
Conţinutul actului constitutiv
Indiferent de forma de societate, actul constitutiv trebuie sa cuprindă unele menţiuni comune, cum ar fi:
-  identificarea asociaţilor;
-  denumirea societăţii si forma acesteia;
- durata societatii;
- sediul principal si eventualele sedii secundare (sucursalele, puncte de lucru, birouri, agenţii, etc.);
- obiectul de activitate, cu precizarea domeniului principal de activitate;
- capitalul social subscris si vărsat de asociaţi;
- organele de conducere, de administrare si de control al societăţii;
-  modul de participare la beneficii si pierderi;
-  cauzele de dizolvare si modalitatea de lichidare a patrimoniului societăţii.
Orice act constitutiv trebuie semnat de fondatori.
Actul constitutiv al societăţii în nume colectiv, în comandită simplă sau cu răspundere limitată va cuprinde:
            a) datele de identificare a asociaţilor; la societatea în comandită simplă se vor arăta şi asociaţii comanditaţi;
            b) forma, denumirea şi sediul social;
            c) obiectul de activitate al societăţii, cu precizarea domeniului şi a activităţii principale;
            d) capitalul social, cu menţionarea aportului fiecărui asociat, în numerar sau în natură, valoarea aportului în natură şi modul evaluării.
La societăţile cu răspundere limitată se vor preciza numărul şi valoarea nominală a părţilor sociale, precum şi numărul părţilor sociale atribuite fiecărui asociat pentru aportul său;
            e) asociaţii care reprezintă şi administrează societatea sau administratorii neasociaţi, datele lor de identificare, puterile ce li s-au conferit şi dacă ei urmează să le exercite împreună sau separat;
            e^1) în cazul societăţilor cu răspundere limitată, dacă au fost desemnaţi cenzorii sau auditorul financiar, datele acestora de identificare;
            f) partea fiecărui asociat la beneficii şi la pierderi;
            g) sediile secundare - sucursale, agenţii, reprezentanţe sau alte asemenea unităţi fără personalitate juridică -, atunci când se înfiinţează o dată cu societatea, sau condiţiile pentru înfiinţarea lor ulterioară, dacă se are în vedere o atare înfiinţare;
            h) durata societăţii;
            i) modul de dizolvare şi de lichidare a societăţii.
Actul constitutiv al societăţii pe acţiuni sau în comandită pe acţiuni va cuprinde:
            a) datele de identificare a fondatorilor; la societatea în comandită pe acţiuni vor fi menţionaţi şi asociaţii comanditaţi;
            b) forma, denumirea şi sediul social;
            c) obiectul de activitate al societăţii, cu precizarea domeniului şi a activităţii principale;
            d) capitalul social subscris şi cel vărsat şi, în cazul în care societatea are un capital autorizat, cuantumul acestuia;
            e) natura şi valoarea bunurilor constituite ca aport în natură, numărul de acţiuni acordate pentru acestea şi numele sau, după caz, denumirea persoanei care le-a adus ca aport;
            f) numărul şi valoarea nominală a acţiunilor, cu specificarea dacă sunt nominative sau la purtător;
            f^1) dacă sunt mai multe categorii de acţiuni, numărul, valoarea nominală şi drepturile conferite fiecărei categorii de acţiuni;
            f^2) orice restricţie cu privire la transferul de acţiuni;
            g) datele de identificare a primilor membri ai consiliului de administraţie, respectiv a primilor membri ai consiliului de supraveghere;
            g^1) puterile conferite administratorilor şi, după caz, directorilor, şi dacă ei urmează să le exercite împreună sau separat;
            h) datele de identificare a primilor cenzori sau a primului auditor financiar;
            i) clauze privind conducerea, administrarea, funcţionarea şi controlul gestiunii societăţii de către organele statutare, numărul membrilor consiliului de administraţie sau modul de stabilire a acestui număr;
            i^1) puterile de reprezentare conferite administratorilor şi, după caz, directorilor, respectiv membrilor directoratului, şi dacă ei urmează să le exercite împreună sau separat;
            j) durata societăţii;
            k) modul de distribuire a beneficiilor şi de suportare a pierderilor;
            l) sediile secundare - sucursale, agenţii, reprezentanţe sau alte asemenea unităţi fără personalitate juridică -, atunci când se înfiinţează o dată cu societatea, sau condiţiile pentru înfiinţarea lor ulterioară, dacă se are în vedere o atare înfiinţare;
            m) orice avantaj special acordat, în momentul înfiinţării societăţii sau până în momentul în care societatea este autorizată să îşi înceapă activitatea, oricărei persoane care a participat la constituirea societăţii ori la tranzacţii conducând la acordarea autorizaţiei în cauză, precum şi identitatea beneficiarilor unor astfel de avantaje;
            n) numărul acţiunilor comanditarilor în societatea în comandită pe acţiuni;
            o) cuantumul total sau cel puţin estimativ al tuturor cheltuielilor pentru constituire;
            p) modul de dizolvare şi de lichidare a societăţii.
            Societatea pe acţiuni se constituie prin subscriere integrală şi simultană a capitalului social de către semnatarii actului constitutiv sau prin subscripţie publică. În cazul unei subscrieri integrale şi simultane a capitalului social de către toţi semnatarii actului constitutiv, capitalul social vărsat la constituire nu va putea fi mai mic de 30% din cel subscris.
Diferenţa de capital social subscris va fi vărsată:
            a) pentru acţiunile emise pentru un aport în numerar, în termen de 12 luni de la data înmatriculării societăţii;
            b) pentru acţiunile emise pentru un aport în natură, în termen de cel mult 2 ani de la data înmatriculării.
Capitalul social al societăţii pe acţiuni şi al societăţii în comandită pe acţiuni nu poate fi mai mic de 90.000 lei.
Numărul acţionarilor în societatea pe acţiuni nu poate fi mai mic de 2.
            Capitalul social al unei societăţi cu răspundere limitată nu poate fi mai mic de 200 lei şi se divide în părţi sociale egale, care nu pot fi mai mici de 10 lei. Părţile sociale nu pot fi reprezentate prin titluri negociabile.
4.3. Formalitati specifice privind actul constitutiv si constituirea societăţilor pe acţiuni prin subscripţie publica
Societăţile pe acţiuni se pot constitui fie prin subscripţie instantanee, fie prin subscripţie publica. In cazul subscripţiei instantanee, procedura de constituire este, in principiu, identica cu cea care intervine in cazul constituirii oricărei forme de societate comerciala. In cazul subscripţiei publice, Legea nr.31/1990, republicata, stabileşte o etapa prealabila, care, practic, presupune însăşi procedura de realizare a subscripţiei.
Prospectul de emisiune
Procedura de constituire a societăţilor pe acţiuni prin subscripţie publica debutează cu întocmirea unui înscris, numit prospect de emisiune, care trebuie sa îndeplinească condiţiile de validitate de fond, de forma si de procedura prevăzute de lege. Scopul acestei faze procedurale este de a atrage economiile publicului pentru a subscrie acţiuni necesare formarii capitalului social al societăţii.
a)  condiţii de fond privind prospectul de emisiune
Fondatorii societăţii care au decis subscripţia publica întocmesc un prospect de emisiune, care cuprinde in conţinutul sau, in principal, elementele care trebuie sa le cuprindă însuşi actul constitutiv al societăţii pe acţiuni, mai puţin datele referitoare la administrarea si controlul societăţii.
Totodată, in cuprinsul prospectului de emisiune trebuie stabilita, in mod expres, data încheierii subscripţiei.
b)  condiţii de forma privind prospectul de emisiune
Prospectul de emisiune se întocmeşte in forma scrisa si autentificata, fiind semnat de către toţi membrii fondatori. Condiţia de forma impusa de lege prospectului de misiune reprezintă o condiţie de validitate pentru însuşi actul prealabil necesar la constituirea unei societăţi pe acţiuni prin aceasta modalitate.

Subscrierea acţiunilor
Prin intermediul subscrierii, o persoana, denumita subscriitor, accepta oferta fondatorilor de a face parte dintr-o societate pe acţiuni, aducând ca aport o suma de bani cel puţin egala cu nivelul nominal al unei acţiuni al cărei proprietar va deveni astfel. Subscrierea propriu-zisa a acţiunilor presupune:
- atributele de identificare ale subscriitorului (nume, prenume/denumire, domiciliu/sediu);
- numărul acţiunilor subscrise;
- data in care s-a realizat subscrierea;
- declaraţia expresa ca subscriitorul cunoaşte si accepta prospectul de emisiune, astfel cum acesta a fost formulat.
Subscrierea reprezintă o forma expresa de acceptare a intervenţiei subscriitorilor in cadrul societăţii comerciale in formare si aderarea la elementele de baza ale actului constitutiv.
Adunarea constitutiva
Voinţa asociaţilor si a subscriitorilor de a constitui o societate pe acţiuni prin subscripţie publica este expres manifestata in cadrul adunării constitutive. Adunarea constitutivă are următoarele obligaţii:
            a) verifică existenţa vărsămintelor;
            b) examinează şi validează raportul experţilor de evaluare a aporturilor în natură;
            c) aprobă participările la profit ale fondatorilor şi operaţiunile încheiate în contul societăţii;
            d) discută şi aprobă actul constitutiv al societăţii, membrii prezenţi reprezentând, în acest scop, şi pe cei absenţi, şi îi desemnează pe aceia care se vor prezenta pentru autentificarea actului şi îndeplinirea formalităţilor cerute pentru constituirea societăţii;
            e) numeşte primii membri ai consiliului de administraţie, respectiv ai consiliului de supraveghere, şi primii cenzori sau, după caz, primul auditor financiar.
Adunarea constitutiva se întruneşte, după închiderea subscrierii pe baza convocării ce revine in sarcina membrilor fondatori.
Participarea acceptanţilor
La adunarea constitutiva au dreptul sa participe, alături de membrii fondatori, numai persoanele care au acceptat subscripţia. In acest scop, legea impune membrilor fondatori (împuterniciţi cu organizarea adunării constitutive) sa afişeze la locul unde urmează a se desfăşura adunarea o lista a comercianţilor subscripţiei, cu menţionarea numărului de acţiuni corespunzătoare pentru fiecare dintre acceptanţi. Lista se afişează cu cel puţin 5 zile înaintea de data fixata pentru desfăşurarea adunării constitutive. Adunarea constitutiva va avea loc la momentul stabilit de înştiinţare, dar nu mai târziu de 2 luni de la momentul in care s-a încheiat subscripţia. Asupra listei astfel afişate, oricare dintre acceptanţi poate formula observaţii, pe care le va pune in discuţie in adunarea generala înainte de intrarea in ordinea de zi, adunarea generala fiind singura îndreptăţită sa decidă cu privire la aceste observaţii.
Capitalul social
O societate comerciala pe acţiuni se poate constitui in măsura in care întregul capital prevăzut in prospectul de emisiune a fost subscris.
In ceea ce priveşte vărsarea efectiva a capitalului subscris, art. 20 alin.1 din Legea nr.31/1990, republicata, pentru aportul in numerar fiecare acceptant are obligaţia de a varsă cel puţin jumătate din valoarea acţiunilor subscrise, diferenţa urmând a fi vărsata intr-un termen de maximum 12 luni de la momentul înmatriculării societăţii.
Statutul juridic specific al fondatorilor
Având in vedere ca fondatorii unei societăţi pe acţiuni ce se constituie prin subscripţie publica sunt cei care, practic, isi manifesta iniţial voinţa in vederea înfiinţării unei asemenea societăţi, depunând toate diligentele necesare, emiţând prospectul de emisiune si ocupându-se de toate procedurile care se impun pentru desfăşurarea adunării constitutive, este normal ca acestora legea sa le rezerve un statut preferenţial fata de ceilalţi acceptanţi.
4.4. Înmatricularea societăţilor comerciale
În termen de 15 zile de la data încheierii actului constitutiv, fondatorii, primii administratori sau, dacă este cazul, primii membri ai directoratului şi ai consiliului de supraveghere ori un împuternicit al acestora vor cere înmatricularea societăţii în registrul comerţului în a cărui rază teritorială îşi va avea sediul societatea. Ei răspund în mod solidar pentru orice prejudiciu pe care îl cauzează prin neîndeplinirea acestei obligaţii. Cererea va fi însoţită de:
            a) actul constitutiv al societăţii;
            b) dovada efectuării vărsămintelor în condiţiile actului constitutiv;
            c) dovada sediului declarat şi a disponibilităţii firmei;
            d) în cazul aporturilor în natură subscrise şi vărsate la constituire, actele privind proprietatea, iar în cazul în care printre ele figurează şi imobile, certificatul constatator al sarcinilor de care sunt grevate;
            e) actele constatatoare ale operaţiunilor încheiate în contul societăţii şi aprobate de asociaţi;
            f) declaraţia pe propria răspundere a fondatorilor, a primilor administratori, respectiv a primilor membri ai directoratului şi ai consiliului de supraveghere, şi, dacă este cazul, a cenzorilor, că îndeplinesc condiţiile prevăzute de prezenta lege;
            g) alte acte sau avize prevăzute de legi speciale în vederea constituirii.
            Controlul legalităţii actelor sau faptelor care, potrivit legii, se înregistrează în registrul comerţului se exercită de catre directorul registrului comertului si/sau persoana desemnata de acesta. Directorul si/sau persoana desemnata, va putea dispune efectuarea unei expertize, în contul părţilor, precum şi administrarea altor dovezi.
Pe parcursul existenţei persoanei juridice dovada privind starea acesteia, referitoare la funcţionare, dizolvare, reorganizare, lichidare, insolvenţă, reorganizare judiciară, faliment sau suspendare temporară a activităţii, se face cu extrasul de registru emis de oficiul registrului comerţului de pe lângă tribunal, valabil 30 de zile de la data emiterii.
Oficiile registrului comerţului de pe lângă tribunale, prin birourile unice, efectuează următoarele activităţi:
a) primesc, verifică şi înregistrează cererile de înregistrare şi actele depuse în susţinerea acestora, precum şi declaraţiile-tip;
            b) încasează taxele şi tarifele pentru operaţiunile efectuate de oficiile registrului comerţului de pe lângă tribunale, precum şi cele datorate altor autorităţi implicate în procedura de înregistrare;
            c) ţin în sistem computerizat evidenţa declaraţiilor-tip;
            d) transmit autorităţilor publice competente declaraţiile-tip în copie, şi, pe cale electronică, datele de identificare ale persoanelor juridice înregistrate în registrul comerţului;
            e) completează şi emit în termen certificatele constatatoare privind înregistrarea declaraţiilor-tip potrivit prezentei legi;
            f) urmăresc termenele prevăzute de prezenta lege şi eliberează solicitanţilor certificatele de înregistrare, certificatele de înscriere de menţiuni, încheierile judecătorului-delegat, precum şi certificatele constatatoare prevăzute de lege
Biroul unic din cadrul oficiului registrului comerţului de pe lângă tribunal, pe baza declaraţiilor-tip prevăzute de lege, eliberează solicitanţilor certificate constatatoare care atestă că:
a) s-a înregistrat declaraţia-tip pe propria răspundere, din care rezultă că la sediul social sau secundar nu se desfăşoară activităţile prevăzute în actul constitutiv sau modificator;
b) s-a înregistrat declaraţia-tip pe propria răspundere, din care rezultă că sunt îndeplinite condiţiile de funcţionare prevăzute de legislaţia specifică în domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor (P.S.I.), sanitar, sanitar-veterinar, protecţiei mediului şi protecţiei muncii, pentru activităţile declarate;
c) s-a înregistrat declaraţia-tip pe propria răspundere, din care rezultă modificările intervenite faţă de declaraţia-tip anterioară.
Certificatele constatatoare se eliberează o dată cu certificatul de înregistrare sau certificatul de înscriere de menţiuni.
Pentru sediul social şi pentru fiecare sediu secundar se va elibera câte un certificat constatator care atestă că s-au înregistrat declaraţiile-tip. În vederea efectuării controlului de către autorităţile publice competente privind conformitatea celor declarate, oficiul registrului comerţului de pe lângă tribunal transmite acestora copiile declaraţiilor-tip şi, pe cale electronică, datele de identificare ale persoanelor juridice, în termen de 3 zile de la data înregistrării în registrul comerţului.
Autorităţile publice competente in efectuarea controlului sunt:
    - brigăzile şi grupurile de pompieri militari din subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor;
    - direcţiile de sănătate publică teritoriale din subordinea Ministerului Sănătăţii sau ministerele cu reţea proprie de sănătate publică;
    - Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor sau ministerele cu reţea sanitară veterinară proprie;
    - autorităţile publice teritoriale de protecţie a mediului din subordinea Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor;
    - inspectoratele teritoriale de muncă din subordinea Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei.
 În cazul în care autorităţile publice competente constată că nu sunt îndeplinite condiţiile legale de funcţionare, notifică acest fapt solicitantului, la sediul înregistrat, acordând un termen de remediere a neregularităţilor constatate. Termenul curge de la data primirii notificării şi poate fi prelungit la cererea expresă a solicitantului, adresată autorităţii publice competente.
În cazul în care neregularităţile nu sunt remediate, autorităţile publice competente notifică oficiului registrului comerţului de pe lângă tribunal actul prin care s-a interzis desfăşurarea activităţii, în termen de 3 zile de la emiterea acestuia, pentru a fi înregistrat din oficiu în registrul comerţului.Oficiile registrului comerţului de pe lângă tribunale asigură condiţiile necesare pentru arhivarea tuturor documentelor aferente procedurii de autorizare a funcţionării pe baza declaraţiei-tip pe propria răspundere. În cadrul oficiilor registrului comerţului de pe lângă tribunale se desfăşoară activităţi de asistenţă juridica, acordate solicitanţilor, la cererea şi pe cheltuiala acestora, pentru efectuarea procedurilor necesare înregistrării în registrul comerţului a actelor constitutive sau modificatoare.
Serviciile de asistenţă juridica, se acordă, la cererea şi pe cheltuiala solicitantului, înainte de depunerea cererii de înregistrare la oficiul registrului comerţului de pe lângă tribunal.
4.5. Publicitatea constituirii societăţilor comerciale
Conform art.14 din legea 359/2004, după efectuarea înmatriculării societăţilor comerciale în registrul comerţului, un extras al rezolutiei directorului si/sau persoanei desemnate, se comunică, din oficiu, Regiei Autonome "Monitorul Oficial", spre publicare, pe cheltuiala solicitantului.
Se pot publica numai extrase din rezolutii, vizate insa de director si/sau persoana desemnata.
4.6. Filialele si sediile secundare ale societăţilor comerciale
Societatea îşi poate realiza activitatea si in alt loc decât sediul principal, in aceeaşi localitate sau in alte localităţi din tara ori chiar din străinătate, cu respectarea legislaţiei statutului respectiv.
In aceste condiţii, societatea comerciala isi poate constitui, in temeiul art.42 din Legea nr.31/1990, republicata, filiale, cu personalitate juridica, sau, in temeiul art.43 din aceeaşi lege, dezmembrăminte ale societăţii, denumite sedii secundare, lipsite de personalitate juridica.
Sunt considerate a fi sedii secundare ale societăţii:
- sucursalele
- agenţiile;
- reprezentantele;
- alte unităţi fără personalitate juridica, cum ar fi punctele de lucru si birourile.
Sediile secundare
Aşa cum le defineşte legiuitorul in art.43 din Legea nr. 31/1990, republicata, sucursalele si celelalte sedii secundare sunt „dezmembrăminte" fără personalitate juridica ale societăţilor comerciale. Termenul „dezmembrăminte" folosit de legiuitor, înseamnă, de fapt, părţi componente, unităţi, structuri fără personalitate juridica care aparţin unei societăţi comerciale. Sucursala se caracterizează prin faptul ca este dependenta total, juridic si patrimonial, de societatea in cadrul căreia funcţionează, beneficiind de o anumita autonomie de funcţionare, având sediu propriu si propriile atribute de identificare.
Sucursalele se înregistrează la oficiul registrului comerţului din judeţul in care vor funcţiona, unde se vor depune copii-certificate ale tuturor actelor care au fost depuse si la oficiul registrului comerţului de la sediul principal al societăţii.
Celelalte sedii secundare -agenţii, depozite, puncte de lucru- se înregistrează la oficiul registrului comerţului de la sediul principal al societăţii.
Procedura de înfiinţare a sucursalelor si filialelor
In cuprinsul Legeii societăţilor comerciale, legiuitorul prevede in mod distinct cazul înfiinţării unei sucursale intr-o localitate din acelaşi judeţ sau chiar in aceeaşi localitate cu societatea fondatoare. In acest caz, sucursala se va înmatricula in acelaşi registru, insa in mod distinct, ca înmatriculare independenta. Firma sucursalei va conţine denumirea si localitatea sediului societăţii-mama la care se adaugă menţiunea „sucursala" si localitatea sediului acesteia.
Potrivit art.52 din Normele metodologice privind modul de tinere a registrelor comerţului si de efectuare a înregistrărilor, la depunerea cererii de autorizaţie si/sau înmatriculare, referentul oficiului registrului comerţului are obligaţia de a efectua verificarea existentei următoarelor documente:
a) hotărârea organului statutar de înfiinţare, care cuprinde adresa sediului secundar, obiectul de activitate, datele de identificare a persoanelor împuternicite să reprezinte sucursala şi limita mandatului acordat;
b) actul adiţional în formă autentică privind înfiinţarea sucursalei, dacă această înfiinţare nu este prevăzută în actul constitutiv;
c) dovada sediului sucursalei
d) declaraţia pe propria răspundere a împuternicitului sucursalei
e) dovezile privind achitarea taxelor legale precum şi a taxei de publicare în Monitorul Oficial al României a rezolutiei de înmatriculare a sucursalei, înfiinţată de către o societate comercială.
In cazul in care sucursala se înfiinţează in baza actului constitutiv al societăţii fondatoare, conform art.53 din Normele metodologice cererea de autorizaţie si de înmatriculare a sucursalei va fi însoţita de:
- actul constitutiv;
- dovada deţinerii cu titlu legal a spaţiului aferent (contract de vânzare-cumpărare, certificat de moştenitor, contract de închiriere, contract de subînchiriere, contract de leasing imobiliar, comodat, uz, uzufruct, extras din Cartea funciară etc.). În cazul în care imobilul este deţinut în coproprietate, se va prezenta şi acordul coproprietarilor.
Dacă sediul social s-a stabilit într-un imobil care intră sub incidenţa Legii locuinţei nr. 114/1996, republicată, se prezintă şi avizul favorabil al proprietarilor şi, după caz, al titularilor contractelor de închiriere din locuinţele cu care se învecinează spaţiul, pe plan orizontal şi vertical;
- pentru deponenţii şi/sau semnatarii cererilor depuse: împuternicirea specială sau împuternicirea avocaţială, iar pentru comercianţii, persoane fizice, procură specială şi autentică;
- pentru firmă şi emblemă: se va proceda conform prevederilor cap. I din prezentul titlu;
-                     pentru obiectul de activitate, domeniul şi activitatea principală: se va utiliza "Clasificarea activităţilor din economia naţională" – CAEN.Obiectul de activitate se va exprima prin grupe CAEN de trei cifre pentru domenii şi prin clase CAEN de patru cifre pentru activităţi. Indicarea domeniului şi a activităţii principale se va face printr-o grupă de trei cifre şi printr-o clasă de patru cifre aparţinând grupei respective. Se va recomanda comercianţilor ca obiectul de activitate să fie omogen, în sensul de a nu cuprinde mai multe grupe CAEN diferite. In cererea de înmatriculare se va indica numărul sub care a fost înmatriculata societatea-mama. Din punct de vedere procedural, încheierea de înmatriculare a sucursalei se va comunica, din oficiu, registrului comerţului de la sediul principal.
Filialele sunt societăţi comerciale cu personalitate juridica si se constituie intr-una din formele de societăţi comerciale prevăzute de lege, urmându-se aceeaşi procedura (Legea nr. 31/1990, republicata). De altfel, filialele, ca de altfel si sediile secundare, se constituie pentru nevoile specifice ale comerţului. Cu privire la noţiunea de filiala, in doctrina de specialitate s-au căutat modalităţi variate si complexe de exprimare a conceptului. Astfel, s-a considerat ca filiala este o întreprindere cu personalitate juridic aparţinând societăţii comerciale, cu un patrimoniu propriu si îndreptăţita sa încheie contracte cu terii in nume propriu.
4.7. Constatarea neregularităţilor după constituirea societăţilor comerciale
Când actul constitutiv nu cuprinde menţiunile prevăzute de lege ori cuprinde clauze prin care se încalcă o dispoziţie imperativă a legii sau când nu s-a îndeplinit o cerinţă legală pentru constituirea societăţii, directorul si/sau persoana desemnata, din oficiu sau la cererea oricăror persoane care formulează o cerere de intervenţie, va respinge,  motivat, cererea de înmatriculare, în afară de cazul în care asociaţii înlătură asemenea neregularităţi, directorul si/sau persoana desemnata va lua act în rezolutie de regularizările efectuate.
4.8. Nulitatea
Prin intermediul Legii nr.31/1990, republicata, s-a introdus o instituţie noua - instituţia nulităţii societăţilor comerciale.
Competenta in domeniul declarării nulităţii revine tribunalului din raza teritoriala a sediului comercial. Nulitatea unei societăţi înmatriculate poate interveni numai in cazurile expres si limitativ prevăzute de Legea nr.31/1990, republicata. Sunt cazurile de nulitate a societăţilor comerciale:
-    inexistenta sau nerespectarea condiţiilor de forma;
-    lipsa formei autentice a actului constitutiv.
Din moment ce legea stabileşte ca lipsa formei autentice are drept consecinţa nulitatea societăţii, rezulta ca condiţia de forma a actului constitutiv este o condiţie „ad validitatem", contractul de societate fiind un act formal si solemn;
- atunci când toţi fondatorii au fost la momentul constituirii societăţii incapabili.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Romania - Activitățile economice. Transporturi.

Industrie -           în luna februarie 2016, producția industrială, a crescut cu 0.8% față de luna februarie 2015 -           creș...

loading...