loading...

duminică, 21 ianuarie 2018

Asezarile urbane din Romania



Evolutia procesului de urbanizare din Romania
Urbanizarea se refera la transformarea unei asezari rurale in asezare urbana, la extindere teritoriului unei asezari urbane, infiintarea directa a unei asezari urbane.
Tipurile genetice de orase
1.      Cetatea sau fortareata –modalitate de aparare, centre urbane antice care au avut rol de aparare si functie politica sau religioasa dar si comerciala
a.       Cetatile getodacice- demunire traditionale Oppida
b.      Cetatile dacice –numite Dava(Sarmisegetusa, Capidava, Napoca)
c.       Cetatile romane
d.      Cetatile feudale din perioada medievala
e.       Cetatile grecesti pentru Dobrogea transformate in cele mai vechi orase din Romania :  Histria -657 i Hr, Callatis, Tomis
2.      Targurile –centre urbane cu functii de schimb permanente periodice sau de tranzitie. Erau localizate in zone naturale de contact (campie- zona colinara) si in apropierea unui curs de apa. (Curtea de Arges ,Targul Sucevei, Targul Lapus)
a.       Foste orase cetati care au devenit targuri (Brasov, Sibiu, Cluj Napoca, Sighisoara)
b.      Foste asezari rurale si centre de meserii si comert care au devenit ulterior centre administrative (Bucuresti, Iasi, Targoviste, Alba Iulia )
c.       Orase targuri dublete (Sibiu si Ramnicu Valcea, Dr Turnu Severin si Orsova, Targu Jiu si Hateg, Brasov si Ploiesti)
3.      Orase porturi
a.       Portul s-a dezvoltat separat de asezare –separare spatiala intre port si oras (Giurgiu, Turnu Magurele-Teleorman si Oltenita )
b.      Suprapunere spatiala intre port si oras (Tulcea, Galati, Braila, Sulina, Cernavoda si Harsova )
4.      Centre ale industriei primare –vechile centre dacice de exploatare a resurselor subsolului prin minerit
a.      Centre aurifere –M Apuseni (Brud, Zlatna, Brad, Rosia Montana si Baia de Aries)
b.      Centre de sare (Ocna Dej, Cojocna, Ocna Muresului )
c.       Exploatare carierelor de piatra –Deva
5.      Fostele asezari rurale
Evolutia retelei urbane
Numarul de orase de-a lungul timpului
1912 (T.R si Moldova) – 119 orase care cuprindeau 16% din populatie. Predominau orasele mici sub 20.000 loc fiind vechile targuri si centrele de schimuri comerciale. Existau si centre industriale :Hunedoara si Ocnele Mari iar Bucurestiul avea peste 340.000 locuitori . Campia Romania si Campia de vest erau deficitare in centre urbane.
1930 (Romania Mare) -142 orase . existau deja cateva orase mari : Iasi , Cluj Napoca si Galati. Au aparut centre industriale :Resita si Petrosani. Ca statiuni balneoclimaterice a aparut Calimanesti(Valcea) si Techirghiol. Alte orase cu functii administrative.
1948 (sub ocupatie ruseasca ) -192 orase – Timisoara
1956 -172 orase– Orase mari: Iasi, Cluj Napoca, Galati , Timisoara, Ploiesti, Brasov, Arad. Ca orase mici , centre ale industriei extractive : Petrica si Lupeni-depres Petrosani. Centre ale industriei prelucratoare : Rasnov si Azuga(industria pielariei). Centre urbane ca statiuni baleoclimaterice : Olanesti, Covasna, Baile Herculane- Caras Severin
1966 (Comunism )- 183 orase 
1977 -236 orase –proces fortat de urbanizare dirijat politic ca urmare a procesului de industrializare.
1992 -260 orase
2002 -267 orase
2015 -320 orase –influentata la aderarea UE in 2007
Caracteristici privind dezvoltarea urbana
·         Dezvoltarea urbana in Romania s-a bazat pe procesul de industrializarea accentuata extensiva de tip socialist.
·         Urbanizarea expoziva bazate pe exodul rural puternic.
·         Intre 1968-1990 a fost perioada de intensitate maxima a urbanizarii
·         Sistematizarea asezarilor urbane si rurale –organizarea teritoriului a avut loc prin dirijare de la nivel central.
·         In perioada socialista a avut loc amplificarea si consolidarea sistemului urban national
·         Urbanizarea din perioada socialista a dus la aparitia de noi orase in zonele de campie si in zonele cu deficit urban.
·         Dupa 1990 a avut loc un proces de destructurare functionala a oraselor in urma procesului de dezindustrializare
·         Un nou model functional urban –procesul de tertializare a oraselor
Ierarhizarea functionala a oraselor
Criteriul administrativ teriorial
·         Municipiile –entitati administrative si social-economice cu functii complexe cu un numar mare de locuitori
·         Resedintele de judet –se stabilesc in functie de principiul centralitatii teritoriale (exceptii- Constanta, Braila si Galati)
Criteriul social-economic
·         Dupa rangurile de orase
Rangul 0 –Bucuresti –ariile metropolitate de polarizare a functiilor politice, administrative, culturale si economice de importanta nationala. Trebuia sa aiba o pozitie geostrategica de interes international si european.
Rangul 1 – muncipiile, resedinte de judet si orasele de peste 200.000 locuitori. (Braila, Oradea, Ploiesti, Brasov, Cluj Napoca, Iasi, Timisoara, Constanta, Galati, Craiova) .Au traditii comerciale , functii adminisrative, sunt centre nodale de transporturi si reprezinta poli de crestere. Au o zona de influenta cuprinsa intre 60-100 km.
Rangul 2 –muncipiile cu o populatie intre 25.000- 200.000 locuitori. Au o zona influenta cuprinsa intre 60-80 km
Rangul 3 –toate orasele cu populatie intre 25.000-30.000 locuitori. Zona de influenta este de 10-15 km.

Rețeaua urbană actuală
2015: 103 municipii; 217 orașe
-          Suceava: 16 orașe și municipii
-          Hunedoara, Prahova – 14
-          Maramureș - 13
-          Constanța – 12
-          Alba, Mureș, Sibiu, Vâlcea – 11
-          Arad, Bihor, Brașov, Timiș - 10

-          Giurgiu – 3 orașe și municipii
-          Sălaj, Galați, Brăila, Bistrița-Năsăud – 4

-          Hunedoara – 7 municipii
-          Suceava, Cluj – 5 municipii
-          Alba, Mureș, Bihor, Brașov, Harghita – 4

-          Ilfov – 0 municipii
-          Giurgiu, Sălaj, Sălaj, Brăila, Bistrița-Năsăurd, Tulcea, Arad – 1
Tipologia orașelor după mărimea demografică
-          orașe foarte mici (sub 5000 loc.): 21 orașe – Băile Tușnad (1677 loc.), Sulina, Azuga
-          orașe mici (5000 – 10000 loc.): 96 orașe – Predeal, Techirghiol, Curtici;
-          orașe mijlocii mici (10000 – 50000 loc.): 157 orașe – Covasna, Murfatlar, Vatra Dornei
-          orașe mijlocii mari (50000 – 100000 loc.): 22 orașe – Giurgiu (reș. cu cel mai mic nr. de loc.), Deva, Tulcea
-          orașe mari (100000 – 300000 loc.): 17 orașe – Baia Mare, Pitești, Brăila
-          orașe foarte mari (300000 – 1000000 loc.): 6 orașe – Galați, Craiova, Constanța (318 000 loc.), Cluj-Napoca, Timișoara, Iași
-          orașe metropolitane (peste 1 mil. loc.): București
Media de mărime demografică: 32755 loc./oraș
Tipuri funcționale de orașe
1.      orașe polifuncționale:
o   reședința de județ
o   industria – 50% din activitățile orașului; serviciile – 35%
o   populație predominant ocupată în industrie
2.      orașe predominant industriale:
o   producție industrială – 60%; serviciile – 30%
o   peste 50% din populație ocupată în industrie
3.      orașe cu funcțiuni de transporturi
o   activitățile de transporturi – 50%; serviciile – 20%
o   populația ocupată în transporturi – 30 – 40%
4.      orașe agricole
o   activitățile rurale – 50%; serviciile – 15 – 20%
o   populația ocupată în agricultură – 50 – 60%
5.      orașele balneare și balenoclimaterice
o   servicille – 65 – 70%
o   populația ocupată în domeniu – 40 – 45%

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Romania - Activitățile economice. Transporturi.

Industrie -           în luna februarie 2016, producția industrială, a crescut cu 0.8% față de luna februarie 2015 -           creș...

loading...