Global Rabota

marți, 11 aprilie 2017

AFLATOXICOZELE

Tags

Sunt cele mai importante si mai frecvente micotoxicoze, urmare a consumului de plante infestate cu Aspirgillus flavus. Boala s-a numit ‘boala curcanilor’ intalnita in Anglia, a fost denumita si ‘boala X’, producand pagube importante.

In 1963 s-a determinat ca boala este cauzata de aflatoxina produsa de A flavus. S-a demonstrat ca aflatoxina este produsa si de mucegaiuri din genul Penicillium (P puberulum) si de alti Aspergillus (A ochraceus) si de Rhyzopus spp.

Prezenta naturala a aflatoxinei este mentionata in : faina de arahide, faina de seminte de bumbac, porumb, furaje combinate, turte de bumbac, porumb, substituenti de lapte, lapte, unt, branzeturi, sunca, salam din tarile calduroase si din Romania.



Proprietatile aflatoxinelor :

-dpdv chimic sunt compusi de furofuran cu un nucleu cumarinic substituit

-principalele fractiuni cunoscute sunt : B1, B2, G1, G2, P1, P2, B2α, M1- denumite corespunzator fluorescentei in UV.

-toxicitate : B1, G1, B2, G2

-aflatoxina M apare in laptele vacilor care consuma furaje infestate (mai ales cu B1)

-pentru ca fractiunea M1 sa fie detectata in lapte este necesar ca aflatoxina B1 sa depaseasca concentratia de 46ppb(parti per bilion)

-cantitatea de aflatoxina M1 reprezinta 0.35% din cantitatea de aflatoxina B1 ingerata

-proprietatile aflatoxinelor sunt importante, le confera un spor de toxicitate

-au greutati mleculare mici, ceea ce le priveaza de proprietati antigenice

-sunt extrem de termostabile

-sunt hepatocarcinogene, mutagene, au efecte imunosupresive, determina scaderea vit. A din ficat pana la disparitie (mai ales la vitei si purcei)

-la nivel celular : carcinogenitate, necroza hepatocelulara

-in vivo : aflatoxina B1 se cupleaza cu ADN-ul inhiband transcriptia genelor, ceea ce duca la mutatii ireversibile

-sensibilitate : animalele tinere sunt mai susceptibile- bobocii de rata, purceii, viteii (pot ingera aflatoxina fie din furaje, lapte sau transplacentar).



Simptomatologie :

· la viteii nou-nascuti : diaree neo-natala consecutiv efectului toxic al aflatoxinei transferate transplacentar

· viteii ce sug lapte la mama : scaderea sporului de crestere, moarte

· viteii de cateva luni : dupa o perioada de latenta (16 saptamani)- pierdere ponderala, o explozie acuta simptomatica : diaree cu tenesme si prolaps rectal, cu sfarsit letal

· junincile si vacile adulte hranite cateva luni cu ratii ce contin aflatoxina : scaderea productiei de lapte, semnele consecutive leziunilor hepatice (insuficienta hepatica).





Leziuni :

· la bovine : endoflebita venelor centrolobulare hepatice (caracteristic), ascita, edem al mezenterului

· la ovine : este spp cea mai rezistenta, fara simptomatologie nici dupa administrare prelungita ; fecalele ovinelor administrate in hrana bobocilor de rata au reprodus simptomatologia

· la porcine : sunt sensibili mai ales purceii de 2-14 saptamani si scroafele gestante ; 3 forme :

1. forma acuta : depresiune nervoasa, hipertemie initiala, apoi hipotermie, cresterea GOT ca urmare a alterarii hepatice

2. forma subacuta: anorexie, icter, respiratie accelerata si superficiala, leziuni de congestie hepatica, pulmonara si cardiaca, edem (emfizem) pulmonar

3. forma cronica (des subclinica) : scaderea sporului de crestere, icter discret, semne ce tradeaza o suferinta hepatica

leziuni : ciroza hipertrofica nodulara (ficatul ajunge la 30 kg), ciroza icterigena, granuloasa, ciroza atrofica ascitogena, nefrita parenchimatoasa (‘marele rinichi alb’)

· la pasari : puii de gaina sunt relativ rezistenti- hiperplazie limfoida hepatica reversibila, hidropericard, ascita moderata

-gainile ouatoare rezista la doze mari fara ca aflatoxina sa se transmita prin ou

-puii de curca sunt foarte sensibili : leziuni- hepatocite vacuolizate, proliferarea canalelor biliare

-bobocii de rata : cei mai sensibili, pe ei se face testul biologic pentru aflatoxina ; apar tumori hepatice, endoflebita obliteranta a venelor cenrolobulare



Aflatoxicoza este intalnita si la om, maimuta, peste, cobai, sobolan.



Diagnostic :

-suspectat pe baza scaderii sporului de crestere fara nici o explicatie

-examen anatomo si histopatologic

-bioproba pe bobocii de rata

-determinarea aflatoxinelor prin metode chimice

-determinarea VSH-ului (crescut, proba de Tananarive).



Tratament:

-nu se preteaza, costuri mari.



Profilaxie :

-respectarea regulilor de recoltare a furajelor si de depozitare a acestora.

















loading...