Global Rabota

vineri, 24 martie 2017

Metode specifice de conducere

Tags

Această clasificare vizează ansamblul procesului de conducere sau mai multe funcţii ale conducerii şi prezintă următoarea structură:
  1. Metoda conducerii prin obiective;
  2. Metoda conducerii prin excepţii;
  3. Metoda conducerii prin proiect;
  4. Metoda conducerii prin buget.
  1. Metoda conducerii prin obiective
Această metodă a fost concepută în S.U.A. de Peter Druker, în perioada interbelică, în prezent fiind cea mai folosită de către statele dezvoltate ale lumii. Metoda are la  bază teza, conform căreia, unitatea condusă trebuie să aibă un  obiectiv principal, clar definit, defalcat pe obiective parţiale, de care răspund cadrele de conducere.
Obiectivul îl reprezintă scopurile, dezideratele, pe care un colectiv sau un individ trebuie să le îndeplinească, într-o perioadă dată.
Caracteristicile aplicării acestei metode:
-         instituirea unui sistem de obiective care să fie defalcate până la executanţi;
-         participarea întregului personal la stabilirea obiectivelor organizaţiei;
-         individualizarea bugetului de cheltuieli pe structurile organizaţiei;
-         instituirea unui sistem de control;
-         corelarea recompenselor şi pedepselor;
-         mutaţii în mentalitatea personalului în atitudinea faţă de obiectivele unităţii, a colaborării în îndeplinirea obiectivelor.
Având în vedere precizările susmenţionate, conducerea prin obiective constituie un sistem de conducere bazat pe determinarea riguroasă a obiectivelor, până la nivelul executanţilor, care participă nemijlocit la stabilirea lor şi pe corelarea strânsă a recompenselor  şi pedepselor cu nivelul realizării obiectivelor prestabilite.
Etapele conceperii şi aplicării metodei de conducere prin obiective sunt:
a)- stabilirea obiectivelor fundamentale care implică o temeinică fundamentare şi o participare cât mai mare a personalului organizaţiei;
b)- stabilirea obiectivelor derivate, specifice şi individuale – evidenţierea zonelor cheie implicate în fiecare obiectiv;
c)- elaborarea programelor de acţiuni, acordarea de termene şi a bugetelor de venituri şi cheltuieli;
d)- adaptarea corespunzătoare a subsistemelor: decizional, structural şi informaţional, la cerinţele realizării obiectivelor; aceasta se face având în vedere bugetul de venituri şi cheltuieli;
e)- urmărirea realizării obiectivelor al cărei fundament este asigurat de mecanismul de conexiune inversă, bazat pe transmiterea abaterilor semnificative (când situaţia impune, se iau decizii corective, profilactice, în vederea realizării obiectivelor);
f)- evaluarea realizării obiectivelor şi a recompenselor cuvenite personalului se realizează prin compararea rezultatelor obţinute cu obiectivele stabilite şi în funcţie de nivelul realizării se decide recompensarea individuală şi colectivă, sau după caz, sancţionarea celor implicaţi.
Avantajele metodei de conducere prin obiective:
-         creşterea nivelului de motivare a personalului;
-         dezvoltarea unui climat de creativitate;
-         raţionalizarea timpului cadrelor de conducere;
-         creşterea responsabilităţilor faţă de realizarea obiectivelor;
-         creşterea eficienţei organizaţiei.
  1. Metoda conducerii prin excepţii
Această metodă se bazează pe recunoaşterea că, persoanele din conducerea unei organizaţii trebuie să se concentreze asupra unor probleme esenţiale şi asupra aspectelor de perspectivă. Aplicarea metodei are drept scop simplificarea procesului de conducere, în vederea degrevării conducătorilor de la niveluri ierarhice superioare de probleme ce pot fi soluţionate de către subalterni.
Conducerea prin excepţie – înseamnă că, managerul se va ocupa de o problemă numai dacă ea reprezintă o excepţie, respectiv, când apar discordanţe între procesul de execuţie şi sarcinile planificate, când conducătorul va interveni pentru a prelua de la subordonaţi acele sarcini pe care aceştia nu le pot executa singuri.
Etapele parcurgerii metodei de conducere prin excepţie sunt:
a)- stabilirea obiectivelor, avându-se în vedere amploarea sarcinilor, componentelor şi responsabilităţilor fiecărui nivel ierarhic;
b)- selecţia criteriilor care trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:
-         să caracterizeze activităţile desfăşurate;
-         să necesite cheltuieli reduse pentru urmărirea lor;
-         să fie urmărite în mod operativ;
-         să fie clare, atât pentru conducători, cât şi pentru subordonaţi.
c)- colectarea, înregistrarea, preluarea şi sistematizarea datelor se realizează prin observarea desfăşurării şi culegerea informaţiilor necesare cadrelor de conducere de pe diferite niveluri ierarhice;
d)- compararea realizărilor cu obiectivele şi transmiterea informaţiilor la nivelurile ierarhice prestabilite, care poate fi realizată cu mai multe instrumente (cu ajutorul tabelelor, descriptiv, cu ajutorul graficelor);
e)- luarea deciziilor de reglare a sistemului este etapa în care conducătorul în cauză, pe baza informaţiilor privind excepţiile de la desfăşurarea normală a activităţilor şi a cauzelor care le generează va stabili măsuri ce se impun pentru a se intra în situaţia normală.
Avantajele metodei de conducere prin excepţii sunt:
-         economisirea timpului cadrelor de conducere;
-         reducerea cheltuielilor de conducere;
-         simplificarea sistemului informaţional;
-         utilizarea superioară a personalului de conducere.
Dezavantajele metodei rezidă din riscurile pe care le antrenează netransmiterea abaterilor semnificative.
Condiţiile cerute pentru utilizarea metodei sunt:
-         responsabilitate din partea subordonaţilor;
-         un nivel ridicat de pregătire a personalului;
-         reglementare strictă a sarcinilor, activităţilor şi atribuţiilor;
-         un sistem informaţional bine pus la punct.
  1. Metoda conducerii prin proiect
Metoda de conducere prin proiect este utilizată în rezolvarea unor probleme ivite în procesul de conducere, într-un termen scurt, în condiţii optime şi cu cheltuieli minime.
Această metodă se referă la stabilirea ordinii optime în executarea operaţiunilor legate de proiect şi un consum minim de resurse pentru realizarea activităţii proiectate.
Etapele ce se cer în aplicarea acestei metode:
a)- definirea proiectului – prin formularea clară a obiectivului şi a indicatorilor de evaluare a lucrării sau activităţii;
b)- organizarea conducerii şi a structurilor care vor concura la execuţia proiectului, numirea responsabilului de proiect, a elementelor operaţionale şi descrierea rezultatelor finale;
c)- execuţia proiectului – având ca faze: planificarea şi organizarea acţiunii, repartizarea resurselor, coordonarea şi îndrumarea colaboratorilor, motivarea diferitelor acţiuni prin formularea de sarcini clare şi uşor de înţeles de către subordonaţi, precum şi modul de colaborare cu diferite compartimente din unitate;
d)- finalizarea proiectului şi dizolvarea colectivului (se întocmeşte documentaţie cu privire la rezultatele lucrării şi a studiului de eficienţă, făcându-se comparaţiile posibile şi necesare).
Succesul acestei metode – cere ca şeful de proiect (managerul) să posede cunoştinţe şi aptitudini de conducător, dar să fie şi un bun specialist.
Problemele cu care se confruntă aplicarea acestei metode de conducere:
- o instabilitate organizatorică (şeful şi colaboratorii ocupă posturi cu caracter temporar);
- ritmul rapid în care se succed deciziile, care sunt unice, iar uneori imprevizibile;
- unele stări conflictuale care apar între personalul integrat în proiect şi ceilalţi angajaţi ai organizaţiei.
  1. Metoda conducerii prin buget
Aceasta este o metodă complementară a conducerii prin obiective, reprezentând o modalitate specifică de exercitare a funcţiilor conducerii, prin organizarea, comanda, coordonarea, controlul şi evaluarea rezultatelor, care pentru stabilirea obiectivelor fundamentale şi derivate, dar şi obţinerea lor – se face sub formă financiar-contabilă.
Condiţiile necesare aplicării acestei metode de conducere:
-         existenţa unui sistem de programare, evidenţă şi urmărire operativă a costurilor de producţie, atât la nivelul organizaţiei, dar şi la nivelul compartimentelor structurale;
-         existenţa unei structuri organizatorice în deplină concordanţă cu obiectivele stabilite.
Metoda are un caracter economic, utilizând un singur tip de măsurare – etalonul bănesc – şi urmăreşte contribuţia unităţii în ansamblu şi pe structuri organizatorice la realizarea sarcinilor, urmărindu-se compararea cheltuielilor cu veniturile obţinute şi creşterea beneficiului.
Etapele aplicării bugetului sunt:
a) pregătirea şi elaborarea bugetului – se iau în considerare perioadele precedente, indicatorii planurilor, capacităţile de producţie, randamentele utilajelor din dotare, valoarea rezultatelor finale;
b) aprobarea bugetului – presupune consultarea factorilor implicaţi în realizarea sarcinilor;
c) execuţia bugetului;
d) controlul bugetelor.
Aplicarea acestei metode are următoarele avantaje:
-         permite programarea costurilor la fiecare nivel organizatoric;
-         asigură resursele necesare realizării obiectivelor;
-         furnizează informaţii operative privind abaterile.


loading...