Global Rabota

vineri, 3 martie 2017

Lovitura de stat din octombrie 1917 din Rusia

Tags

Lenin considera că în octombrie situaţia era favorabilă pentru a trece la al doilea stadiu al revoluţiei, adică preluarea puterii de către bolşevici, în pofida unor rezerve din partea unor membri ai conducerii partidului bolşevic. Gărzile Roşii au ocupat punctele strategice - gări, poduri, centrale electrice - fiind în aşteptarea semnalului pentru a înlătura Guvernul Provizoriu. La 25 octombrie/7 noiembrie 1917, la Petrograd are loc o lovitură de stat, odată cu asaltul Palatului de Iarnă şi capitularea Guvernului Provizoriu, fapt ce a decurs practic, fără vărsare de sânge, dar la Moscova lupta s-a prelungit. La 26 octombrie, Lenin anunţa crearea guvernului sovietic - Consiliul Comisarilor Poporului - şi emitea primele decrete: Decretul asupra pământului şi Decretul asupra păcii. Bolşevicii erau însă, un partid minoritar în octombrie (la alegerile din noiembrie pentru Adunarea Constituantă ei au obţinut 25%, în comparaţie cu 38% pentru socialiştii revoluţionari).
Noua conducere bolşevică a Rusiei a respins principiile democraţiei parlamentare, dizolvând la 5 ianuarie 1918 Adunarea Constituantă. În decembrie 1917 bolşevicii au semnat armistiţiul cu Puterile Centrale iar la 3 martie 1918 la Brest-Litovsk a fost semnată pacea care încheie participarea Rusiei la primul război mondial. Pentru menţinerea puterii, Lenin şi Guvernul de la Petrograd au fost nevoiţi totuşi, să facă unele compromisuri.
Decizia bolşevicilor a fost contestată de unii conducători ai armatei ruse sau „albe”, fideli obligaţiilor asumate în anul 1914. Bolşevicii, prin acţiunile lor antidemocratice au declanşat, de fapt, un război civil în Rusia. Primii s-au ridicat împotriva uzurpatorilor cazacii de pe Don, afectaţi profund de efectele politicii de naţionalizare, promovate de bolşevici. În aprilie 1918 a fost creată o Armată a Voluntarilor, alcătuită în fond din ofiţeri, condusă de generalul A. Denikin. Armate de acest gen sunt constituite şi în alte regiuni ale Rusiei, conduse de generalii Kornilov, Vranghel, amiralul Kolceak. În sprijinul lor intervin ţările Antantei, ostile noii puteri instaurate la Petrograd, considerând că au fost trădate de fostul aliat.
Situaţia dificilă în care se afla noua putere îi accentuează tendinţele dictatoriale. Forţele nebolşevice sunt eliminate treptat, funcţiile represive ale aparatului de stat sunt întărite. A fost creată o poliţie secretă - Comisia Extraordinară pentru Combaterea Contrarevoluţiei - C.E.K.A. (ulterior N.K.V.D., K.G.B.) la 20 decembrie 1917, condusă de Feliks Dzerjinski, omiprezentă şi omnipotentă. Instaurarea de jure a dictaturii proletariatului în Rusia a fost consfinţită prin promulgarea primei Constituţiei sovietice la 10 iulie 1918.
În iulie 1918, la Ekaterinburg (mai târziu Sverdlovsk) bolşevicii l-au omorât pe fostul împărat al Rusiei, Nicolae al II-lea, împreună cu întreaga familie. Scopul acestui masacru sângeros a fost lichidarea simbolului forţelor restauratoare din Rusia.
În anii războiului civil puterea sovietică a supus întreaga activitate internă intereselor victoriei. În ianuarie 1919 guvernul a lansat politica comunismului de război: colectarea de la ţărani, în mod obligatoriu, a surplusurilor de pâine, apoi şi de celelalte produse alimentare.
Pentru a depăşi criza alimentară şi a înviora economia după victoria puterii sovietice în războiul civil V.I.Lenin a propus să fie înlocuit sistemul de rechiziţionare obligatorie - comunismul de război - printr-o politică liberală numită Noua Politică Economică - NEP-ul. Rechiziţionarea era înlocuită prin plata unui impozit în produse către stat, stabilit din timp, iar surplusul ţăranul avea dreptul de al vinde liber pe piaţă. Pentru a depăşi criza din industrie bolşevicii au apelat la investiţii străine, dezicându-se temporar de unele principii ce vizau proprietatea privată. Noua Politică Economică a fost o decizie curajoasă a noii conduceri bolşevice ce s-a menţinut pănă în anul 1927.
Concluzii: În 1917 în Rusia au avut loc transformări radicale care au avut un impact deosebit asupra noii ordini mondiale : s-a prăbuşit dinastia Romanov şi dispare de pe harta politică Imperiul rus, primul dintre cele patru care s-au prăbuşit în urma războiului; a fost instaurat o nouă formă de guvernare, cea republicană, chiar dacă a avut o scurtă perioadă de existenţă; printr-o lovitură de stat, fiind sprijiniţi de guvernul german, bolşevicii au preluat puterea şi au reuşit să instaureze o nouă forma de guvernare, republica sovietică; noua conducere a Rusiei nu a fost recunoscută de aliaţi dar şi de forţe din interiorul ţării, fapt ce va duce la un război civil în următorii ani din care bolşevicii vor ieşi învingători.


loading...