vineri, 3 martie 2017

Iarna de V. Alecsandri - demonstratie ca este pastel

Tags

Iarna
-demonstratia ca este pastel-
            Cunoastem ca pastelul este opera lirica in care poetul isi exprima direct sentimentele inspirate de un tablou din natura prin intermediul descrierii.
            Termenul "pastel" preluat din artele plastice desemneaza un tablou realizat in tuse palide, delicate, abia creionate.
Poetul Vasile Alecsandri este considerat drept creatorul pastelului in literatura romana prin ciclul "Pasteluri" din care face parte si poezia "Iarna".
            Poezia "Iarna" contine un tablou de natura in anotimpul alb, exprimand sentimente de neliniste, spaima si bucurie ale autorului fata de peisajul contemplat.
            Cele patru strofe care compun poezia reprezinta fiecare cate o pata de culoare, cu semnificatie diferita, din tabloul sugerat chiar de titlu.
            In prima strofa se fixeaza dimensiunile ample ale acestui tablou care se intinde din "vazduh" pana pe pamantul tarii sugerat de inversiunea "ai tarii umeri dalbi".
            Cu ajutorul imaginilor vizuale si de miscare, poetul creeaza un grandios spectacol al fortelor naturii. Iarna, personificat intr-un personaj fantastic, inspaimantator (" cumplita iarna"-epitet antepus calificativ) "cerne", ca dintr-o sita uriasa, asupra lumii adevarati nori de zapada care, invartejiti, devin "lungi troiene calatoare" (epitet dublu) ce se inalta, gramezi pana la cer.
Spectacolul este maret si coplesitor. Urmeaza apoi o imagine tandra, diafana a fulgilor de nea realizata printr-o comparatie sugestiva: "fulgii zbor, plutesc in aer ca un roi de fluturi albi", in care se afla si metafora "roi de fluturi" ce sugereaza zborul fulgilor de nea.
            Tara, personificata aflata in zalea zborului fulgilor de zapada, isi acopera, intocmai ca o fiinta omeneasca, umerii cu o haina de un alb curat, luminos, stralucitor, la a carei atingere de gheata se infioara.
            In strofa a 2-a, spectacolul alb continua, iar tabloul se intregeste. Ca sa realizeze sugestia unei continuari insistente a unui fenomen, ce parca nu se mai sfarseste, poetul recurge la repeitie "ziua ninge, noapte ninge, dimineata ninge iara" (se observa folosirea de 3 ori in acelasi vers a verbului "a ninge" la indicativ prezent sugerand uimirea si spaima resimtita de poet, vazand instalarea dominatoare a iernii).
Pastrandu-se in acelasi orizont al personificarii, tara "mandra" isi arunca pe umeri "o zale argintie", o haina stralucitoare sugerand racoarea specifica anotimpului descris.
            Se remarca din procedeele de realizare artistica - inversiunea (" cumplita iarna"," mandra tara") care contribuie la creearea atmosferei dorite de poet.
Dominanta pana acum in structura pastelului a fost descrierea; un element nou apare acum si anume meditatia asupra scurgerii timpului, a vietii. Peisajul incremenit de frig se insenineaza incet sub razele soarelui. Natura si viata sunt asezate sub semnul trecerii, al efemerului, al anilor neiertatori.
            Urmatoarea strofa, revenind la descriere, realizeaza o generalizare a tabloului, impunand culoarea alba, care acum stapaneste intregul orizont.
Cromatica se concentreaza intr-o singura culoare - albul ("fluturi albi","umeri dalbi","zale argintie","tot e alb","clabucii albi de fum"). Albul anihileaza conturul obiectelor, dimensiunile spatiale si temporale inchipuind un tablou fantastic in care, siluetele plopilor, albul zapezii si fumul intretin misterul poetic. Imaginea este a unui pustiu alb, iar atmosfera este apasatoare.
            Cu toate acestea, ultima strofa a pastelului desemneaza o revenire la viata, la increderea in luminile si frumusetile ei.
Deosebit de plastica este metafora hiperbolica "oceanul de ninsoare" care aduce sugestia imensitatii albe, iar verbul "dismiarda" completeaza printr-o miscare plina de caldura umana sentimentul de duiosie, ca dupa o lunga despartire.
Tabloul prinde viata, se insufleteste la aparitia saniei care trece peste vai si a sunetului vesel al zurgalailor. Sentimentul de bucurie, de optimism al vietii triumfa in final, risipind spaima.

             Analiza atenta a poeziei "Iarna" scrisa de Vasile Alecsandri ne conduce la concluzia ca este pastel prin elementele care il sustin: descrie un tablou de natura in timpul anotimpului iarna; in el predomina imaginile vizuale in culori pale, delicate (albul, argintiul); exprima impresiile si sentimentele poetului in legatura cu peisajul descris; contine un limbaj plastic cu multe substantive si adjectiva si putine verbe; epitetul este procedeul artistic dominant.

loading...