Global Rabota

miercuri, 1 martie 2017

Factorii care influenteaza cresterea afacerilor

Tags

Deşi o parte din întreprinzători nu doresc în mod deliberat creşterea afacerii, managerii întreprinzători sunt orientaţi spre creştere. Expansiunea afacerii contribuie la asigurarea şi menţinerea avantajului competitiv şi stabilirea unei poziţii solide pe piaţă. Studiile întreprinse arată că firmele cu ritm susţinut de creştere au următoarele caracteristici:
-          prioritate în pătrunderea pe piaţă;
-          procese inovative;
-          supleţe în realizarea activităţii;
-          produse sau servicii unice.
Gradul şi ritmul de creştere a unei noi afacere depind de câţiva factori:
  1. Factori legaţi de piaţă.
  2. Factori care privesc întreprinzătorul şi managementul firmei.
  3. Factori care privesc resursele firmei.
A.    Factori legaţi de piaţă
Cei mai importanţi factori legaţi de piaţă care influenţează creşterea afacerii sunt:
a1. Mărimea,  caracteristicile şi puterea de cumpărare ale pieţei ţintă.
Dacă nişa de piaţă pe care a intrat o firmă este prin natura sa unică şi relativ stabilă este mai dificil să se obţină un ritm de creştere susţinut. Dacă produsul sau serviciul poate fi extins la scară regională sau naţională firma are mai mari şanse de un ritm de creştere ridicat.
a2. Natura pieţei.
Intrarea pe o piaţă dominată de marile companii nu reprezintă un impediment surmontabil pentu creşterea firmei. Chiar şi o firmă mică dacă este bine condusă poate realiza creşterea produselor sau serviciilor sale la un preţ cu adevărat competitiv (în condiţiile menţinerii standardelor de calitate) deoarece firma mică nu are cheltuieli indirecte şi cu personalul de conducere la fel de ridicate ca marile companii. În plus, intrarea într-o ramură de tradiţie cu un produs inovat pe o nişă distinctă poate aduce un ritm de creştere inovat.
a3. Gradul de inovare al produsului.
În anumite ramuri (cea a calculatoarelor) inovaţia este un lucru indispensabil aşa că oferirea doar a unui produs inovat nu este suficientă. În ramurile cu un ritm de inovare ridicat creşterea rapidă se poate asigura prin inovarea şi creşterea mai rapidă decât a concurenţei. Din contră, într-o ramură stabilă care oferă produse ce pot fi considerate mărfuri, intrarea cu un produs sau proces inovat va aduce un puternic avantaj competitiv.
a4. Statutul drepturilor de proprietate intelectuală.
Pentru o nouă afacere drepturile de propritate intelectuală (patente, drepturi de autor, mărci comerciale, secrete comerciale) pot constitui un avantaj competitiv deoarece există o perioadă de timp de care se poate profita în care nimeni nu a copiat încă produsul. Însă bazarea doar pe aceste drepturi nu este înţeleaptă, de aceea este necesară elaborarea unui plan de marketing care să-i asigure firmei o poziţie puternică pe piaţă înainte ca cineva să încerce produsul şi vinderea lui pe piaţă. Desigur există şi calea acţionării în judecată a imitatorilor însă o firmă mică nu poate pierde bani atunci când doreşte să se extindă.
a5. Volatilitatea ramurii. 
Unele ramuri sunt prin natura lor volatile şi prin urmare este dificil de previzionat cu acurateţe ce se va întâmpla în viitor, (de regulă, în ramura telecomunicaţiilor există oportunităţi deosebit de ridicate însă riscul eşecului este deosebit de ridicat din cauza volatilităţii firmei).
a6. Barierele de intrare.
În unele ramuri este foarte dificil de intrat şi atins o cotă de piaţă care poate aduce profit. Alte ramuri, prin costurile foarte mari pe care le presupun sunt pur şi simplu prohibitive pentru firmele noi. În unele ramuri în care nu există bariere puternice o firmă poate ridica propriile bariere pentru a încetini pătrunderea firmelor concurente (drepturile de proprietate intelectuală sunt unele dintre acestea).

B.     Factori care privesc întreprinzătorul şi managementul firmei
Printre aceşti factori enumerăm:
b1. Abilităţile întreprinzătorului şi gradul lui de convergenţă în realizarea activităţilor importante (producţie, marketing, personal);
b2. Obiectivele antreprenoriale şi gradul de convergenţă al lor cu obiectivele personale şi cele privind întreprinderea.
b3. Abilităţile manageriale ale întreprinzătorului şi dorinţa de a delega responsabilităţile şi a conduce în mod participativ.
b4. Abilităţile strategice ale întreprinzătorului pentru a putea defini clar obiectivele, resursele, metodele şi termenele de realizare a obiectivelor.
b5. Atitudinea inovatoare a managementului care trebuie să urmărească schimbările care apar pe piaţă şi cu mediul ambiant şi să fie capabil să le valorifice ca pe nişte oportunităţi de afaceri.

C.    Factori care privesc resursele firmei
 Cei mai importanţi factori din această grupă sunt:
c1. Resursele materiale.
Atunci când creşterea este rapidă, când tehnologiile noi sau când furnizorii sunt puţini, pot apărea deficienţe în aprovizionarea cu materiale. Sarcina întreprinzătorului în acest caz este să găsească surse alternative de aprovizionare. Dacă dispune de suficiente resurse financiare integrarea verticală este o soluţie viabilă.
c2. Resursele umane.
Pentru a asigura dezvoltarea normală a firmei, resursele umane trebuie să crească într-un ritm inferior cel al creşterii vânzărilor. Aceasta presupune angajarea permanentă de noi salariaţi cât şi folosirea unor salariaţi temporari şi sezonieri. Creşterea numărului de salariaţi nu se face de regulă în mod constant deoarece lucrătorilor existenţi li se cere să lucreze mai multe ore până când întreprinzătorul se lămureşte că trebuie să angajeze noi salariaţi.
c3. Resursele de producţie.
Din cauza costurilor ridicate dotărilor de producţie trebuie să li se acorde multă grijă. Satisfacerea nevoilor de dotări suplimentare se poate realiza prin 4 căi:
-          achiziţionarea de noi dotări;
-          folosirea intensivă a capacităţilor şi dotărilor existente;
-          închirierea de dotări suplimentare;
-          subcontractarea producţiei sau a unor componente.

c4. Resursele financiare.
Obţinerea unor resurse financiare suplimentare reprezintă cheia menţinerii creşterii firmei. De regulă renunţarea la o parte din proprietate şi control este preţul pe care-l plăteşte întreprinzătorul pentru creşterea de resurse financiare. Firma se poate transforma în societate pe acţiuni. Noii investitori îl pot scoate chiar pe întreprinzător din afacere. O altă modalitate de obţinere a unor resurse financiare suplimentare o constituie formarea unei alianţe strategice cu firmele mari. Această alianţă poate duce în câţiva ani la achiziţionarea firmei de către întreprinzătorii mai mari.    
c5. Resurse de afaceri: bază de clienţi, cota de piaţă, relaţii cu furnizorii, tipuri de produse sau servicii, procesul de producţie şi de distribuţie.
c6. Resurse de sistem: eficienţa sistemului de resurse a firmei şi componentele sale (subsistemul organizatoric, subsistemul decizional, subsistemul informaţional şi metodele de management utilizate de managerii firmei).



loading...