miercuri, 1 martie 2017

Atitudine si creatie

Tags

Atitudine si creatie


Procesul de creare este unul lung si cu foarte multe greutati. Pentru a crea ceva frumos este nevoie de timp si intelect. Creatia este unica , o emanatie a constiintei universului. Este ca un drum in sine , sau o depasire, o trecere peste limitele sinelui individual, este o continua metamorfoza ce continua sub forme tot mai subtile , deseori aceste forme fiind poeziile , care reprezinta nucleul trilogiei cunoasterii si o forta generatoare de imagini , sensuri , simboluri si teme . Iar ca consecinta a respingerii cunoasterii obiective si rationale , poezia se restructureaza mereu , fiind intr-o continua schimbare si oscilatie.


Incercarea poetului de a crea depinde direct de societate.Astfel valoarea artistica se afla intr-o permanenta corelatie cu societatea. Insa de cele mai multe ori absenta unei muze este cauzata de indiferenta si atitudinea negativa , care ucide si alunga puterea de creatie. In incercarea de a crea , omul comun isi depaseste conditia de existenta . Infrigurarea de a scrie ceva frumos si artistic , il face pe omul simplu sa evolueze , progreseze sau sa paseasca pe treapta oamenilor superiori care incearca sa creeze. Deseori aceste incercari sunt zadarnicite de anturaj. Astfel reusita unui proces social depinde de puterea de concentrare si stabilitate. Evolutia omului comun la un om superior , il face pe creator sa evadeze din mediocritate , inferioritate si prostie , care au tebdinta de a-si intinde trupul molatic peste geniile poetice. Putini poeti au norocul de a scapa din acea lume in care predomina haosul si anarhia. Insa cu toate acestea creatorii sunt predispusi sau tentati de aceste “dulcegarii” care au o acoperire , ambalaj foarte tentant, la care putini ii pot rezista.


Efortul depus de creatori este imens si neinteles de oamenii simpli , care sunt deprinsi cu monotonia, cu rutina si care nu pot sau nu au intelectul necesar de a aprecia creatia la justa ei valoare , respingand-o de la inceput. In asa mod geniile sunt dezamagite , iar orice incercare de a scrie ceva este zadarnicita de inferioritate si ucisa din fasa. Astfel viata creatorilor se complica in asa mod incat piere pana si urma , amprenta oricarii surse de inspiratii. Anarhia fiind de cele mai multe ori “calaul” inspiratiei sau dorintei de a scrie, crea. Astfel ca oamenii “diferiti” sunt atrasi de viata simpla ca de-un vartej , care absoarbe orice licarire de cunoastere , desteptare sau de creatie , ca o gaura neagra care aspira orice corp mai luminos. Si chiar daca constientizam acest fapt , continuam sa le periclitam activitatea , fie voluntar sau involuntar , insa indiferent de modalitate , noi le producem rau si le stopam activitatea.





loading...