Global Rabota

marți, 28 februarie 2017

Controlul executiei bugetare

Tags

Execuţia bugetară se înfăptuieşte de către executiv sub controlul unor organe împuternicite în acest sens.
În raport de natura organelor care îl execută controlul poate fi politic, jurisdicţional şi administrativ.
Controlul politic este exercitat de către Parlament cu prilejul examinării şi aprobării proiectului bugetului şi a contului de execuţie bugetară, precum şi  pe parcursul execuţiei bugetului aprobat.
Guvernul are obligaţia de a prezenta periodic Parlamentului rapoarte cu privire la execuţia bugetului, iar acesta prin comisiile sale permanente sau prin comisii special constituite de anchetă, poate efectua acţiuni de control şi poate audia membrii Guvernului sau alte persoane care administrează sau gestionează fonduri publice.
Prin controlul politic se urmăreşte, în principal, respectarea de către executiv a prevederilor autorizaţiei parlamentare în materie de buget şi a modului în care au fost gestionate fondurile bugetare.
Controlul jurisdicţional este efectuat de un organism specializat, denumit Curte de Conturi care are ca principală sarcină controlul complet al execuţiei bugetului.
Controlul administrativ  se referă, pe de o parte, la controlul exercitat de organele specializate ale Ministerului Economiei şi Finanţelor, iar pe de altă parte, la controlul ierarhic exercitat de către ordonatorii principali de credite asupra modului cum sunt consumate creditele bugetare de către subordonaţii acestora.
După momentul exercitării sale controlul administrativ poate fi preventiv, concomitent sau posterior efectuării operaţiilor bugetare.
Controlul preventiv se exercită înainte de efectuarea operaţiilor de execuţie ale veniturilor şi cheltuielilor bugetare şi este cea mai eficientă formă a controlului bugetar, deoarece poate opri operaţiile nelegale, neoportune sau neeficiente.
Controlul concomitent, efectuat în momentul plăţii mărfurilor achiziţionate sau a serviciilor prestate, are o valoare limitată, deoarece se concentrează asupra legalităţii plăţii. Cheltuiala fiind deja angajată, prin contractele încheiate, chiar dacă este neoportună sau neeficientă, plata nu poate fi oprită, dacă este legal datorată.
Controlul posterior (ulterior sau postoperativ) urmăreşte identificarea cazurilor de nerespectare a legilor, a neregulilor în execuţia bugetului, stabilirea persoanelor vinovate şi sancţionarea acestora, recuperarea prejudiciilor aduse statului şi prevenirea producerii în viitor a abaterilor de natura celor constatate.
În România, controlul politic se execută de către Parlament, controlul jurisdicţional se realizează de către Curtea de Conturi, iar controlul administrativ se efectuează de către Ministerul Economiei şi Finanţelor şi celelalte ministere (agenţii guvernamentale) şi organe centrale.
În privinţa contului general de execuţie bugetară, Curtea de Conturi efectuează, la fiecare ordonator de credite, controlul privind legalitatea şi realitatea datelor cuprinse în acest document.
Pe baza criteriilor de performanţă stabilite în funcţie de specificul fiecărui domeniu de activitate, Curtea de Conturi verifică eficienţa, eficacitatea şi economicitatea programelor cu finanţare bugetară, pronunţându-se în acelaşi timp asupra calităţii gestiunii banilor publici la nivelul fiecărei instituţii şi pe ansamblul bugetului.
Raportul de control privind contul de execuţie bugetară este înaintat de Curtea de Conturi la Parlament, care îl supune dezbaterii şi aprobării.


loading...