vineri, 20 ianuarie 2017

Craiova

Tags

Craiova

Ø Poziţia geografică
Ø Forma localităţii
Ø Caracteristici generale ale reliefului
Ø  Reţeaua hidrografică
Ø Aspectul reţelei stradale şi axele de comunicaţie cu alte regiuni exterioare
Ø Centrul oraşului
Ø  Industria
Ø Aspecte culturale (învăţământ, construcţii, arhitectură etc)
Ø Zone de agrement, spaţii verzi



Origine:

    

Condiţiile naturale de care a beneficiat Craiova ca aşezare au favorizat permanenţa vieţuirii populaţiei in aceste locuri si succesiunea civilizaţiilor: pretracica, traco-dacica, geto-dacica, daco-romana, daco-romana-bizantina si, mai apoi, românească.
Una din asezarile geto-dacice mai importante de pe raza Craiovei (zona Mofleni) a purtat numele de Pelendava, datând din perioada 400-350 i.e.n. dupa cum indica descoperirile arheologice. La inceputul secolului al II-lea e.n. romanii au construit aici un castru , intai din valuri de pamant intarit , apoi din piatra si caramica . Datorita poziţiei geografice favorabile, protecţiei castrului roman si a garnizoanei militare, Pelendava romana a cunoscut o viaţa infloritoare. Asezarea este menţionata pe Tabula Peutingeriana - o hartă a imperiului roman, realizata ca urmare a iniţiativei împăratului roman Caracalla. Anul 225  este considerat data primei menţiuni documentare a celei mai vechi aşezari din vatra actualului oraş.
    
             
Poziţia geografică

         Craiova reprezintă reşedinţa judeţului Dolj ai carui vecini sunt : judeţul Vâlcea şi Gorj la nord, judeţul Olt la est, judeţul Mehedinţi la vest iar la sud este delimitat de graniţa cu Bulgaria. Suprafaţa judeţului Dolj ocupă 7414 Kmp reprezentând 3,1% din suprafaţa totală a ţării. Organizarea cuprinde trei oraşe, două municipii şi treizeci şi patru de comune.
         Craiova se află pe malul stâng al Jiului la ieşirea acestuia din regiunea deluroasă, mai exact la 44 2` latitudine nordică, 23 5` longitudine estică, la o altitudine cuprinsă între 75 şi 116m. Craiova se află într-un climat temperat continental, cu influenţe mediteraneene caracteristice zonei de câmpie.

Forma oraşului
Подпись: Se poate observa că oraşul Craiova are o formă foarte neregulată în special spre partea vestică şi nordică . Interiorul oraşului spre deosebire de marginea acestuia este foarte compact


        


Relieful

         Relieful oraşului Craiova se identifică cu relieful judeţului Dolj, respectiv de câmpie. Spre partea nordică se observă o uşoară influenţă a colinelor în timp ce  partea sudică tinde spre luncă. Craiova face parte din Câmpia Română mai precis din Câmpia Olteniei ce se întinde între Dunăre, Olt şi podişul Getic fiind străbătută prin mijloc de Valea Jiului.
         Zona de câmpie presupune văi cu lunci mai largi, iar suprafeţele netede dintre văi sunt presărate din loc în loc cu mici adâncituri (crovuri) sau sunt acoperite cu dune de nisip.
         Solul este negru şi foarte roditor numit cernoziom. Sub cernoziom se găseşte un strat de loess, constituit din pulberi foarte fine de culoare galbenă, a cărui grosime variază de la 2-3 m, spre partea nordică, până la 30-35 m spre partea sudică.
        
Reţeaua  hidrografică

         Reţeaua hidrografică a judeţului Dolj este reprezentată în general de Dunăre ce captează majoritatea râurilor sudice, şi cursul inferior al râului Jiului ce străbate teritoriul judeţului de la nord la sud străbătând defileul cu acelaşi nume. Alte ape curgătoare: Amaradia, Motru ect.
Cele mai importante lacuri sunt : Bistreţ, Prunet şi Fântâna Banului.





Economia şi industria

 
         Dovada evoluţiei continuie a economiei craiovene stă şi creşterea populaţiei oraşului:
În 1735 peste 4000 de locuitori (836 de familii)
În jurul anului 1848 circa 20.000 de locuitori
În preajma anului 1859, existau circa 25.000 de locuitori. Craiova se situa imediat dupa capitala Tarii Romanesti - Bucuresti
În 1985 - 275.098 locuitori
În 1995 - 308.000 locuitori
         În primele doua decenii ale secolului al XIX-lea Craiova este caracterizata de inflorirea economica, urbanist - edilitara, de multiplicarea preocuparilor locuitorilor sai in ramurile mestesugurilor, comertului, serviciilor publice. Comparativ cu celelalte mari centre urbane, Craiova se situeaza ca un nod comercial, administrativ si cultural de prim rang.
         În timpul ocupatiei tariste (1828-1834), Craiova cunoaste cresteri economice importante. In 1832, existau un numar de 595 de pravalii, din care "197 de lemn si 398 de zid". Orasul se mentine ca centrul comercial al Olteniei; exporta in Austria si Turcia cereale, piei, ceara, animale, seu si cervis.
         Revolutia din decembrie 1989 a condus la modificari importante in domeniul economic, prin realizarea unei piete libere si prin descentralizarea conducerii tuturor sectoarelor economiei nationale. Are loc o repunere in valoare a spiritului de proprietate prin liberalizarea initiativei particulare si privatizarea unor bunuri care au apartinut in exclusivitate statului.
         In domeniul industrial s-a remarcat o scadere a productiei tuturor capacitatilor, determinata in principal de faptul ca nu s-a putut anticipa directia impactului schimbarii si dimensiunea socurilor care au urmat dupa modificarea sistemului economico-social. Totusi, industria continua sa reprezinte ramura de activitate cu mare influenta asupra economiei orasului (70%).
         In perioada ulterioara Revolutiei se inregistreaza progrese reale in dezvoltarea serviciilor de telecomunicatii, a serviciilor bancare si de asigurari, a serviciilor de consultanta in afaceri (CDIMM, Centrul Romana-American). La nivelul judetului are loc o crestere spectaculoasa a numarului de firme mixte si a valorii capitalului investit, situand Doljul pe primul loc in Romania din acest punct de vedere. (Raportandu-ne la marimea capitalului strain investit, dupa Coreea de Sud - DAEWOO Automobile Romania, cel mai mare volum de investitii provine din: Italia, Belgia, Austria, Germania, Elvetia, Grecia, Israel,...).
Populatia ocupata actual - de circa 110000 persoane - se repartizeaza astfel: 38% in industrie, 15% in comert si reparatii, 10% in transporturi si depozitare, 8% in invatamant, 5,7% in domeniul medical...

Aspecte culturale

         Craiova reprezintă un important centru universitar şi cultural, în Craiova învaţă circa 20 000 de studenţi şi aproximativ 70 000 de elevi, dimensiunea culturală fiid proiectată de instituţii prestigioase
Dintre realizarile contemporane trebuie amintit Teatrul National, construcţie realizată în 1850. Adăposteşte şi un muzeu ce expune peste 5000 de documente referitoare la evoluţia fenomenului teatral din Oltenia.
Muzeul Olteniei, funcţionează din 1915 şi este organizat pe 3 secţii: etnografie,istorie şi ştinţele naturii. Patrimoniul muzeului cuprinde peste 12 000 de piese grupate pe colecţii.
Universitatea. Monument de arhitectură ridicat în 1890, a adăpostit iniţial Palatul Justiţiei. Universitatea a fost înfiinţată în 1947. Biblioteca universitară cuprinde peste un milion de volume.
Alte obiective culturale: Filarmonica de Stat Oltenia, Teatru de Păpuşi, Biblioteca Judeţeană, Muzeul de Artă,  etc.
Cea mai veche constructie - din zona Craiovei - care s-a pastrat, atestata ca atare, este manastirea Cosuna - Bucovatul Vechi. Ea se inscrie in categoria constructiilor religioase monumentale din Tara Romaneasca. Dar, in afara de biserica, nu s-a pastrat pana in vremea noastra nici una din vechile sale cladiri. Unele au cazut victima jafurilor si incendiilor provocate de dusmani interni sau externi, altele au fost distruse de calamitati naturale, ca revarsarile apelor Jiului si numeroasele cutremure de pamant.
Casa Baniei este cea mai veche cladire existenta azi in oras, datand din anul 1699; dupa aprecierile istoricilor de arta, ea continua una mai veche, din sec.XV, cladita de Barbu Craiovescu. Refacuta de Constantin Brancoveanu, Casa Baniei are doua nivele, cu camere cu bolti de caramida la parter, cu camere si cerdace la etaj. A fost lucrata de catre mesterii arhitecti ai domnitorului, intr-un stil popular.
Aici se aduna divanul Craiovei, iar in timpul ocupatiei austriece a fost resedinta administratiei stapanitorilor. Ulterior, cladirea a fost, succesiv: cartierul lui Murtaza Pasa (1737-1739), locuinta particulara a episcopului, localul primei scoli din Craiova (1750), local pentru tribunal, local de scoala pentru Gimnaziul "Fratii Buzesti" (1896-1914) si scoala normala de invatatoare, lacas pentru Muzeul Olteniei (1934-1948) si pentru sectia de etnografie (din 1967).

Spaţii verzi

         Unul dintre punctele de atractie cele mai vestite din Craiova il reprezinta Parcul "Nicolae Romanescu". Acest parc este unic in Romania si reprezinta totodata una dintre realizarile de acest gen cele mai interesante din Europa.
Initiativa acestei importante lucrari urbanistice ii revine lui Nicolae Romanescu. Proiectul, creatie a arhitectului francez E. Redont, a fost premiat cu Medalia de Aur la Expozitia Internationala de la Paris din 1900.
Lucrarile au durat aproape trei ani. S-au folosit solutii indraznete de constructie, inedite pentru acea vreme, au fost implantate specii valoroase de arbori, s-a urmarit crearea unui cadru romantic generos prin pitorescul si poezia lui (podul suspendat, castel in ruina, poduri peste cursul raului, imitatii de stanci, refugii, chioscuri, parapete de pod imitand trunchiuri de arbori, insula pentru lebede, debarcader).
Suprafata totala a parcului cuprinde peste 96 ha de plantatii (arboret, peluze, arbori, arbusti), o intindere de apa de 4 ha, un hipodrom de peste 20 ha, drumuri, alei si poteci pe o intindere de 35 km. Exista si o gradina zoologica, unde pot fi vazute indeosebi specii de pasari si animale indigene, dar nu numai atat...

Gradina Botanica a fost amenajata din initiativa botanistului craiovean Al. Buia, cu scopul de a servi ca baza de studiu pentru studentii facultatilor de agronomie si horticultura, dar si ca zona de agrement. Gradina cuprinde o suprafata de 17 ha si este delimitata pe sectoare distincte: ornamental (aproape 4,5 ha), sistematic, flora globului, economic.

O alta zona vegetala si turistica deosebita o reprezinta Lunca Jiului , parc-padure intins pe o suprafata de peste 60 ha, pe malul stang al raului Jiu.



 

loading...