vineri, 20 ianuarie 2017

Cometa

Tags

 “Identificarea cometei anului 1680 descrisă în Letopiseţul Ţării Moldovei.
Anataţie:
Nicolae Costin, cronicar şi trăducător,mare logofăt la domniile lui Nicolae Mavrocordat şi Dimitrie Cantemir descrie apariţia unei comete foarte luminoase pe cer în anul 1680-1681.
Noi am efectuat  cercetări de identificare a acestei comete. Ea a fost observată şi de marii savanţi, Edmund Galei, Isac Newton şi alţii.
Galei şi Newton au constatat ,că această cometă îşi mai făcuse apariţia în anii 44 î.dH., 531 şi 1606. Perioada de revoluţie a ei este de 575 ani. Următoarea apariţie va avia loc în anul 2255. Am clasificat-o ca pe o cometă de tipul Vesta.
Cronicarul Nicolae Costin.
Nicolae Costin (1660-1712)- cronicar şi traducător, fiul lui Miron Costin.
A învăţat la o şcoală de iezuiţi din Iaşi, iar la 1683-1685 îşi face studiile la un colegiu din Livov. N.Costin a fost un om foarte instruit , avia cunoştinţe temeinice de limbi străine: greacă, slavonă, polonă şi probabil franceză şi italiană. A ocupat dregătorii înalte ajungînd mare logofăt sub D. Cantemir şi
 N. Mavrocordat .Scrisese “Letopiseţul Ţării Moldovei de la zidirea lumii”
reuşind însă să-l aducă numai pînă la 1601.Costin este de-asemenea autorul unei croinci oficiale ,scrise la îndemnul lui N. Mavrocodrat “Letopiseţul Ţării Moldovei”. Cuprinde realitatea evenimentelor petrecute în timpul celei dintîi domnii a lui N. Mavrocordat şi a domniei lui D. Cantemir.
Descrierea cometei în letopiseţ.
Vom cita descrierea cometei din anul 1680 făcute de N. Costin.
În cursul anilor 1780 în luna lui decemrie, 10 zile, ivitus-au pe cer o stea cu coadă, căreia îi zic latinii cometă, adică mătură.
Şi lungă era de cuprindea cu lungimea ei jumătate de cer, începîndu-se întîi de jos dintr-o stea despre partea tării ungureşti, între miază-zi şi între apus. Apoi pe zi ce trecea, tot se urca pe cer către miază-noapte în sus şi dindărăt se scurta, mergînd spre miază-noapte, precum este umbletul cerului cu stele, învîrtindu-se către apus. Şi aşa au trăit şapte săptămîni şi patru zile, pînă la ziua lui februarie, de-aicea s-au stins şi au pierit.



Identificarea cometei
În primul rând, se părea că o aşa cometă luminoasă putea să fie renumita cometă Galei, cu perioada de revoluţie de 76 ani care în 1910 mai nu s-a ciocnit cu Pământul. A fost precăutată literatura de specialitate şi s-a constatat, că această cometă  apăruse cu doi ani înainte de apariţia cometei Galei care atunci, evident, încă nu-i purta numele.
Această cometă de la 1680 a fost observată de mulţi savanţi dintre care: Edmund Galei, Isac Newton, Djovani, Casini, Georgi Derfeli şi alţii.
La anul 1680, Galei  - un tînăr englez de 24 ani se afla în călătorie al Paris şi era preocupat de comete. Această călătorie a coincis cu apariţia pe cer a unei comete enorme, anume acea descrisă de cronicarul nostru.
În colaborarea cu directorul Observatorului astronomic parizian Gjovani Casini încearcă să traseze traiectoria cometei în spaţiu, dar complet s-a încurcat, deoarece Galei socotea, că cometa se mişcă pe o dreaptă.
 Între timp Isac Newton a efectuat observări ale acestei comete şi cu mintea sa genială a înţeles că cometa a făcut un rotaţie în jurul Soarelui. Galei a început o fructuoasă colaborare cu I.Newton în ceea ce priveşte mişcarea cometelor.
Newton i-a lămurit lui Galei că traiectoria adevărată a cometei 1680 trebuie să fie o parabolă. Newton a schiţat desenul (planul), dar calculele matematice i le-a încuviinţat lui E. Galei. Desenul e prezentat:










Newton corect a afirmat că cometa anului 1680 a avut o întorsătură bruscă lîngă Soare. Aşa un drum e aproape parabolă, dar Newton corect a observat că e o elipsă cu un grad de alungire foarte mare, ce puţin o deosebeşte de parabolă. Observînd anume această cometă de la 1680
     Newton a concis că coada cometei este îndreptată totdeauna de la Soare.
Acuma noi ştim că sub acţiunea vîntului Solar coada cometei e îndreptată întotdeauna dinspre Soare.
Tot Newton i-a impus ideea lui Galei să înceapă o joacă, care singur Newton se ocupa din cînd în cînd, să precaute cronicile vechi istorice despre corpurile cereşti şi să găsească,  dacă ea n-a mai fost vreodată văzută, după perioade mari de timp. Galei întruna se încurca dar până la urmă a recunoscut la cometa observată în 1680  încă trei aparenţe ale ei mai înainte:
I.                  În anul 44 î.d.H după moartea lui Iulius Cezar.
II.               În anul 531.
III.           În anul 1106.
IV.           În anul 1680.
Deci perioada de revoluţie, T=575 ani.
Aceste date i le-a prezentat lui I.Newton şi acesta de la urmă a fost de acord.
deci următoarea apariţie a acestei comete trebuie să fie în anul 2255.
Acelaşi rezultat a fost primit şi de saxonul Georg Derfeli independent de Galei şi Newton, cu toate că el a mers pe altă cale.
Edmund Galei a mers ăi mai departe. La anul 1695 el devine încrezut că cometa observată la 1682 corespunde parametrilor cometelor observate la anii 1531 şi 1607. În anul 1705 Galei scrie, că el îşi asumă răspunderea de a prezice reîntoarcerea acestei comete (1682) în 1758. Şi această cometă a apărut la 1758 după 53 ani după moartea marelui astronom Galei. Urmaşii au botezat această stea cu codă-cometa Galei. A mai apărut această cometă apoi la 1835, 1910 şi 1986, ca apoi să fie aşteptată în secolul următor la anul 2062. Cronicile afirmă că cometa a fost înregistrată începînd cu anul 240 î.d.H.
Clasificarea cometelor
Spre sfîrşitul anului 1980 Brain Marsden a determinat documentate 666 comete.
Acest englez simpatic conduce şi astăzi biroul asociaţiei Mondiale a astronomilor, cu care se poate întreţine legătură, dacă descoperim vre-o cometă: Adresa S.U.A.:02138, Masaciutes, Garden-strit, Кembridj, Centrul astronomic Gorvard-Smit 60, Biroul Central astronomic al telegramelor.
 Cu adevărat comete luminose, ce sperie lumea apar numai cîteva timp de 100 ani.



După perioada de revoluţie în jurul Soarelui ele se clasifică:
1.    Clasa cometelor de tip Кogouteca: se cunosc aproximativ 100 de comete ce se îndepărtează pînă la 0,5 ani lumină. Mai precis între 35000 şi 60000 unităţi astronomice.
2.    Clasa cometelor Vesta: se cunosc 450 comete cu perioada de revoluţi de la 200 ani pînă la 2 milioane de ani.
Singura cometă Vesta are T=16 mii ani.
3. Clasa cometelor Galei: cunoscute sînt 16 comete cu perioada de revoluţie de 20 ani< T > 200 ani. Ele  nu trec de orbita planetei Neptun. Cea mai luminoasă dintre ele este cometa Galei.
4.     Clasa cometelor Ponsa - Vineкe : aproximativ 100 comete  cu perioada de 5ani < T > 20 ani ce trece de planeta Jupiter.
5.     Clasa cometelor Enche : una la număr T= 3,3 ani.
Concluzii:
I.                  Cometa descrisă de cronicarul moldovei Nicolae Costin din anul 1680 este o cometă luminoasă cu perioada de revoluţie T=575 ani.
II.               Ea nu se identifică cu cometa lui Galei, ce apăruse mai tîrziu cu 2 ani.
III.           Această cometă a fost observată şi cercetată de mai mulţi savanţi ai timpului aşa ca I. Newton şi E. Galei.
IV.           Galei şi Newton susţin că această cometă  a mai apărut în anii 44 î.d.H., 531 şi 1106  prezicînd următoarea ei apariţie la 2255. posibil să fie şi unele greşeli în calcul, dar altă informaţie nu avem.
V.              Folosind legea III a lui Кepler  =   unde:
T1-perioada cometei ,T2- perioada de revoluţie a Pămîntului.
a1- semiaxa mare a cometei, iar a2- semiaxa mare a orbitei Pămîntului, atunci
a1=150 unităţi astronomice.
Distanţa pînă la ultima planetă din sistemul Solar-Pluton este de 40 u.a.
Deci această planetă ese din limitele planetare ale Sistemului Solar.
VI.           Cometa din 1680 se clasifică ca cometă din clasa Vesta.
VII.       Nicolae Costin ar putea fi numit unul din primii savanţi moldoveni ce a observat şi a descris o cometă.
Literatura:
I.B.A.Cernoboi “Revenirea cometei”, II.H.Кolder.


loading...