marți, 5 februarie 2013

Efectele coruptiei Conform Raportului Bancii Mondiale, coruptia contribuie la cresterea sârâciei çi furnizarea unor servicii mai slabe prin plata unor sume neoficiale de bani pentru multe servicii publice inclusiv sânâtate §i învâtâmânt, racordâri la utilitâti publice, înscrieri în registrele civile, etc., Plâtile neoficiale reprezintâ o parte mai mare din veniturile celor sâraci. Servicii esentiale cum sunt cele de sânâtate devin inaccesibile persoanelor sârace.
Acapararea statului afecteazâ însusj modul de formare a legilor si reglementârilor. Un mare numâr de întreprinderi declarâ câ sunt afectate de acapararea statului, în special prin influentarea voturilor parlamentare în favoarea anumitor interese private. Existâ posibilitatea ca firmele activ angajate în acapararea statului sâ facâ contributii politice si sâ participe si la coruptia administrativâ.
Acapararea statului se leagâ strâns de multe din problemele cu care se confruntâ întreprinderile în activitatea pe care o desfâsoarâ.
Coruptia din mediul de reglementare reprezintâ o povarâ importantâ pentru firme. Firmele declarâ câ fac plâti neoficiale diversilor controlori si inspectori de stat. Institutiile de stat ale câror servicii sunt cel mai slab apreciate sunt cele de care firmele considerâ câ este inutil sâ se plângâ.
Costul implicit al reglementârilor si coruptiei este suficient de ridicat pentru ca firmele sâ se declare dornice sâ plâteascâ o parte importantâ din veniturile pe care le realizeazâ pentru a reduce aceastâ povarâ.
Coruptia este alimentatâ de punctele slabe din administratia publicâ. In cadrul sectorului de stat, nivelul coruptiei este mai scâzut în organismele ale câror sisteme de administratie publicâ sunt mai bune.
Coruptia este perceputâ ca fiind extinsâ, iar reformele pentru combaterea coruptiei se bucurâ de putinâ credibilitate
Desi multe din mâsurile de reducere a coruptiei se bucurâ de un larg sprijin, existâ foarte putinâ încredere în seriozitatea structurilor politice în ceea ce priveste reducerea coruptiei.

Sectiunea VII. Modalitati de prevenire si combatere a coruptiei
Retetele standard de combatere a fenomenelor de coruptie cuprind, in mod traditional, masuri de reducere a coruptiei administrative prin reformarea administratiei si finantelor publice.
Odata insa cu intelegerea faptului ca radacinile coruptiei se intind mult dincolo de slabiciunile sistemului de prevenire, repertoriul masurilor anti-coruptie a fost treptat largit pentru a ajunge sa abordeze si relatii structurale mai vaste, inclusiv organizarea interna a sistemului politic, relatiile dintre institutiile-cheie ale statului, interactiunile stat-firme, relatiile dintre stat si societatea civila. O schita a acestei agende de lucru este prezentata in Figura 14.

Figura 14 - Strategia multi-polara pentru combaterea mecanismelor de 'State Capture' si a coruptiei administrative[1]
Principalele modalitati de prevenire si combatere a coruptiei sunt:
Cresterea responsabilitatii politice: Responsabilitatea politica se refera la constrangerile impuse de catre organizatii sau alte grupuri de presiune ce au puterea sa aplice sanctiuni asupra comportamentului politicienilor si al oficialitatilor. Pe masura ce creste responsabilitatea politica cresc si costurile platite de politicieni atunci cand iau decizii aducatoare de avantaje personale pe seama intereselor publice.
Doua dintre principalele instrumente de stimulare a responsabilizarii politice sunt: (i) mai multa transparenta in luarea deciziilor de catre oficialitati si (ii) cresterea competitiei politice prin organizatii ce-si inzestreaza grupurile largi de presiune cu mijloace puternice de exprimare a cerintelor colective (astfel de grupuri sunt partidele politice de masa).
Sporirea constrangerilor institutionale in cadrul statului: Structura institutionala a statului poate fi un important mecanism de supraveghere a fenomenului coruptiei. Un exemplu particular este separarea efectiva intre puterile statului, fiecare organism operand ca un controlor al abuzurilor de putere comise de celelalte puteri.
Consolidarea si cresterea credibilitatii sistemului judiciar prin cresterea independentei si responsabilitatii judecatorilor, precum si    adaptarea functiilor respective la bugetul si capacitatile existente sunt doua aspecte deosebit de importante. Pentru a trage guvernul la raspundere institutia parlamentului are nevoie sa cunoasca conturile publice, are nevoie de comisii de control financiar, de abilitarea de a deschide documente guvernamentale, si de capacitatea de a aplica sanctiuni credibile.
Consolidarea participarii societatii civile: In calitatea lor de entitati implicate in calitatea guvernarii, dar si ca agenti de comunicare intre populatie si institutiile statului organizatiile cealcatuiesc societatea civila pot avea un rol important in limitarea coruptiei.
Incurajarea mediilor de informare independente: Mediile de informare libere si deschise pot sprijini actiunile de supraveghere a coruptiei prin descoperirea si dezvaluirea unor abuzuri.
Crearea unui sector privat competititv: Statul este in pozitia cea mai vulnerabila in fata mecanismelor de 'State Capture' atunci cand puterea economica este concentrata in doar cateva firme sau domenii industriale si cand interesele economice concurente nu au real acces la mediile politice decizionale. Posibilitatea de 'State Capture' de catre puternice grupuri de interese economice poate fi tinuta sub control daca sunt taiate beneficiile pe care aceste firme le dobandeau prin "capturare".
Reformarea administrarii sectorului public: Consolidarea mecanismelor de responsabilizare externa este la fel de importanta pentru restrangerea coruptiei si conditiilor ce o favorizeaza ca si imbunatatirea managementului intern al resurselor si administratiei publice.
Pentru aceasta este nevoie de instituirea meritocratiei personalului si plata lui adecvata, in administratia publica. Sunt necesare si modificari in organismele guvernamentale pentru a se realiza separatia functiilor de reglementare de cele economice si a reinstala controlul financiar in pozitia lui de drept.
Transparenta si responsabilitatea in gestiunea veniturilor fiscale trebuie consolidate printr-un buget asigurator si controlat, prin implementarea unor scheme functionale de planificare si executie bugetara, si prin promovarea unor sisteme solide de contabilitate si control financiar.
Conditiile ce favorizeaza coruptia in serviciile sectoriale pot fi restranse prin introducerea reformelor si a unei supravegheri sporite din partea societatii. In sfarsit, masurile de descentralizare trebuie sa se concentreze spre sporirea responsabilitatii si crearea de
capacitati locale de gestiune financiara inca din primele etape ale descentralizarii.
* * *
Luate impreuna, cele cinci blocuri de actiune ale strategiei multipolare pentru combaterea coruptiei ar putea aparea drept prea complexe, ele implicand schimbari profunde instructura institutionala curenta, atat politica cat si economica, in chiar nucleul relatiilor intra-statale si in relatiile dintre stat si societate, sau in practicile politice guvernamentale curente. Nici un guvern nu are capacitatea de a reforma simultan toate domeniile mentionate deodata.
Pentru a fi eficienta o strategie multipolara are nevoie sa-si stabileasca cateva linii directoare pe baza carora sa-si selecteze si programeze prioritatile la capitolul reforma, in functie de tipurile particulare de coruptie din fiecare tara.
Controlul coruptiei în România implicâ adoptarea de mâsuri preventive care sâ vizeze factorii criminogeni si înlâturarea punctelor de vulnerabilitate la coruptie.
Mâsurile necesare a fi adoptate sunt orientate spre urmâtoarele domenii[2]:
a. Reforma institutionalâ
  reformarea sistemului judiciar;
  consolidarea capacitâtii de prevenire si control al coruptiei;
  reforma administratiei publice;
b. Crearea unui sector privat competitiv.
c. Reforma legislativâ

A .REFORMA INSTITUTIONALA urmareste crearea unui sistem institutional eficient în prevenirea sâvârsirii faptelor de coruptie si înfâptuirea reformelor în domeniile fundamentale ale exercitârii autoritâtii statului: justitia, administratia publicâ si finantele publice.
Reforma sistemului judiciar are in vedere exercitiul independent si impartial al actului de justitie, cu atât mai mult cu cât acesta constituie premisa unei bune administrâri a justitiei. Cea de a doua premisâ - existenta unei magistraturi de elitâ - se va realiza printr-un sistem de recrutare, formare si perfectionare profesionalâ bine fundamentat, în care numirea si promovarea se vor realiza numai pe baza competentei si a eticii profesionale.
Consolidarea capacitâtii de prevenire çi control al coruptiei: Adoptarea în anul 2000 a legii nr. 78 privind prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie a condus la instituirea Sectiei de combatere a coruptiei si a criminalitâtii organizate, în cadrul Parchetului de pe lângâ Curtea Supremâ, ca structurâ specializatâ în acest domeniu la nivel national. Sectia coordoneazâ si controleazâ activitatea structurilor teritoriale specializate în acest domeniu, înfiintate prin aceeasi lege, respectiv, servicii în cadrul parchetelor de pe lângâ curtile de apel si birouri în cadrul parchetelor de pe lângâ tribunale.
Reforma administratiei publice, centrale si locale se constituie într-un obiectiv fundamental urmarind principiile restructurârii administratiei publice, descentralizârii serviciilor publice §i consolidârii autonomiei administrative §i financiare, întâririi autoritâtii statului §i a râspunderii acestuia precum §i ale coerentei actului administrativ §i perfectionârii managementului în administratie.
Astfel, se au in vedere:
   Realizarea stabilitâtii institutionale, corelatâ cu stabilitatea functionarilor publici în scopul asigurârii continuitâtii activitâtilor §i programelor derulate de câtre autoritâtile §i institutiile publice;
   Accelerarea procesului de descentralizare a serviciilor publice, însotitâ de mecanisme eficiente de angajare a râspunderii;
   Constituirea la nivelul ministerelor §i al altor institutii publice a unor structuri cu atributii în implementarea mâsurilor preventive cuprinse în planurile sectoriale de actiune împotriva coruptiei;

   Instituirea unor proceduri interne, în cadrul fiecârei institutii publice, prin care sâ se reglementeze obligatii clare §i precise privind modul de sesizare a faptelor de coruptie;
   Reglementarea activitâtii compartimentelor cu atributii de control, organizate la nivelul autoritâtilor §i institutiilor publice;
   Organizatii de audit, care sâ investigheze §i sâ publice rapoarte cu privire la orice deturnare a destinatiei fondurilor publice, urmând a fi prezentate spre analizâ comisiilor parlamentare;
   Transparenta §i existenta câilor de atac în procesul decizional administrativ. Procedurile administrative trebuie sâ fie previzibile, transparente §i dublate de mecanisme de angajare a râspunderii organului emitent. Ele trebuie sâ asigure transparenta deciziilor, râspunsuri adecvate la petitiile formulate de cetâteni §i existenta câilor de atac, care includ: sesizarea organului administrativ ierarhic superior, apelul judiciar §i avocatul poporului.
Prevenirea coruptiei în administratia publicâ trebuie fundamentatâ pe reformarea managementului sectorului public prin instituirea §i dezvoltarea unui sistem obiectiv de selectie, promovare §i evaluare a functionarilor publici, îmbunâtâtirea calitâtii serviciilor publice, reconsiderarea relatiei cetâtean-functionar public, stoparea birocratiei, §i nu în ultimul rând eliminarea surselor de coruptie din administratia fiscalâ §i vamalâ.
Astfel, se au in vedere:
a. Instituirea unui sistem obiectiv de selectie, promovare si evaluare a functionarilor publici
  Instituirea unui sistem de selectare, promovare si evaluare a functionarilor publici precum si a unui sistem de control, bazate exclusiv pe recunoasterea obiectivâ a meritelor si performantelor profesionale;
  Elaborarea si implementarea codului deontologic pentru functionarii publici;
  Realizarea unei stricte si precise delimitâri a atributiilor de serviciu prin intermediul fisei postului, pentru fiecare functionar;
  Stabilirea unui sistem de salarizare pentru personalul din sectorul bugetar în functie de pregâtirea profesionalâ, gradul de râspundere si complexitate a atributiilor si în raport cu conditiile în care se desfâsoarâ munca, bazat pe recompensarea performantelor. Se va avea în vedere si regularizarea beneficiilor non - salariale;
  Asigurarea transparentei veniturilor persoanelor care îsi desfâsoarâ activitatea în sectorul bugetar.
b. Îmbunâtâtirea calitâtii serviciilor publice
  Reproiectarea sistemului de management din institutiile care oferâ servicii publice, în functie de cererea de servicii si de nevoile consumatorilor;
  Crearea unui sistem de supraveghere si control a institutiilor care desfâsoarâ servicii publice;
  Descentralizarea serviciilor publice;
  Reducerea tranzactiilor efectuate cash;
  Continuarea reformelor în sistemului sânâtâtii publice si educatiei;
  Întârirea controlului public asupra prestârii serviciilor publice (inclusiv prin sondaje de opinie publice, pe baza cârora sâ se redacteze topuri ale companiilor care activeazâ în acest domeniu).
c. Relatia cetâtean - functionar public
  Modificarea si completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul functionarului public, cu prevederea simplâ si clarâ a drepturilor si obligatiilor ce îi revin în relatia cu cetâteanul;
  Monitorizarea implementârii Codului etic al functionarilor publici;
  Cresterea rigurozitâtii în motivarea si formularea râspunsurilor, precum si scurtarea termenelor în care autoritâtile si serviciile publice au obligatia sâ râspundâ solicitârilor cetâtenilor;
  Prevederea în regulamentele de organizare si functionare ale autoritâtilor si institutiilor publice a unor norme care sâ reglementeze relatia cetâtean - functionar public;
  Adoptarea unei noi legi cu privire la exercitarea dreptului la petitionare;
•  Asigurarea accesului permanent la informatiile publice si elaborarea unor programe de informare a opiniei publice care sâ vizeze o mai bunâ cunoastere a rolului si atributiilor institutiilor, precum si a procedurilor si formalitâtilor care trebuie respectate pentru a se putea beneficia de un serviciu public.
d. Stoparea birocratiei
• Rationalizarea circuitului documentelor;
  Simplificarea procedurilor de emitere de câtre autoritâtile administrative a avizelor, autorizatiilor sau licentelor necesare desfâsurârii unor activitâti specifice (ex. avize de urbanism, autorizatii de constructie);
  Înfiintarea în fiecare institutie din administratia publicâ a oficiului unic de primire a solicitârilor cetâtenilor.
e. Coruptia în administratia fiscalâ çi cea vamalâ
  Cadrul legislativ care reglementeazâ scutirile de impozite va cuprinde si metodologii clare si precise care sâ permitâ aplicare unitarâ tuturor beneficiarilor acestora;
  Reducerea fiscalitâtii, prin diminuarea numârului de taxe si impozite;

   Înfiintarea cazierului fiscal al contribuabililor, ca mijloc de evidentâ si de urmârire a contribuabililor cu risc fiscal ridicat;
   Constituirea unei baze de date la nivel national, cu agentii economici care au restante mari la bugetul de stat;
   Dezvoltarea si implementarea unui program coerent de educatie eticâ a personalului autoritâtii vamale precum si intensificarea activitâtii organismului propriu de control si aplicarea fermâ a mâsurilor de prevenire a coruptiei în domeniul vamal;
   Dezvoltarea fluxului de raportare, informare si popularizare, atât a performantelor, cât si a cazurilor de conduitâ inadecvatâ a personalului vamal
   Standardizarea procedurilor de vâmuire si de percepere a taxelor vamale precum si folosirea sistemelor computerizate de control la punctele de trecere a frontierei;
   Înfiintarea ghiseului unic de încasare a taxelor în punctele de control la trecerea frontierei;
   Folosirea frecventâ a sondajelor de opinie în rândul plâtitorilor de taxe si impozite.



F. Reforma sistemului de management al resurselor financiare publice
Se au in vedere:
   Instituirea unor proceduri transparente în domeniul achizitiilor publice si al privatizârii precum si specializarea functionarilor publici însârcinati cu aplicarea legislatiei în aceste materii;
   Asigurarea unui control eficient al executiei bugetare (sistemul trezoreriei);
   Limitarea fondurilor si a tranzactiilor extra-bugetare;
   Fundamentarea temeinicâ a prevederilor bugetare pentru venituri;
• Asigurarea unui sistem performant de audit intern si extern care sâ furnizeze Guvernului si Parlamentului rapoarte privind modul de gestionare si administrare al fondurilor publice.


B. CREAREA UNUI SECTOR PRIVAT COMPETITIV

Concentrarea puterii economice la nivelul unui numâr redus de societâti comerciale precum si neparticiparea sectorului privat la procesul de luare a deciziilor fundamentale pentru mediul de afaceri, conduce la vulnerabilitatea statului în fata mecanismelor de acaparare „state capture". Crearea unui sector privat competitiv constituie o prioritate a politicii economice a României, în acest sens impunându-se reformarea legislatiei comerciale, reglementarea strictâ a regimului societâtilor comerciale cu capital de stat, promovarea competitiei economice si cooperarea cu asociatiile patronale.

C. REFORMA LEGISLATIVA
Reforma legislativâ urmâritâ de Guvernul României contribuie la consolidarea statului de drept, la stabilitatea si securitatea vietii sociale si la dezvoltarea unei economii de piatâ viabile.

Sectiunea VIII. Structuri specializate in prevenirea si combaterea coruptiei[3]


MINISTERUL PUBLIC
Sectia de combatere a coruptiei çi a criminalitâtii organizate din cadrul Parchetului de pe lângâ Curtea Supremâ - structura specializatà în acest domeniu la nivel national coordoneazâ si controleazâ activitatea structurilor teritoriale specializate în acest domeniu, înfiintate prin Legea nr. 78/2000, respectiv, servicii în cadrul parchetelor de pe lângâ curtile de apel si birouri în cadrul parchetelor de pe lânga tribunale.
In scopul efectuârii cu celeritate si în mod temeinic a activitâtilor de descoperire si de urmârire a infractiunilor de coruptie si a infractiunilor asimilate acestora, legea prevede obligatia organelor care au competente legale în descoperirea si urmarirea acestor infractiuni de a delega, pe timp de un an, la cererea procurorului general al Parchetului de pe lânga Curtea Supremâ de Justitie, numârul necesar de persoane specializate în acest domeniu, pentru a îndeplini sub directa conducere, supravegherea si controlul nemijlocit al procurorilor din structurile specializate actele procesuale conferite de lege. Aceste prevederi au fost transpuse în practicâ prin constituirea de echipe mixte, în baza protocoalelor semnate cu Ministerul de Interne §i Ministerul Finantelor Publice, din acestea fâcând parte ofiteri de politie si specialiçti în domeniile financiar, bancar si vamal.
Parchetul National Anticoruptie (a se vedea O.U.G. nr.43\2002) MINISTERUL DE INTERNE
La nivelul Inspectoratului General al Politiei functioneazâ Directia Politiei Economico
- Financiare, în cadrul câreia existâ un serviciu specializat de combatere a coruptiei. De asemenea, la nivelul Inspectoratelor judetene de politie functioneazâ servicii ale politiei economico - financiare, în cadrul cârora existâ, birouri de combatere a coruptiei.
Atributii principale:
-   identificarea persoanelor care sunt predispuse sau comit fapte de coruptie, având în vedere functia pe care o detin, locurile si mediile pretabile comiterii acest gen de infractiuni;
-   identificarea persoanelor care au acumulat bunuri si valori pe care nu le pot justifica, având în vedere veniturile realizate ca urmare a muncii prestate într-o functie publicâ ori asimilatâ acesteia;
-   culegerea §i schimbul de informatii cu alte structuri informative despre functionari publici sau alti salariati care sunt predispusj la comiterea acestui gen de infractiuni;
-   efectuarea de acte premergâtoare, în conditiile legii, în scopul transformârii informatiilor în mijloace de probâ în cadrul unor dosare penale;
-   organizarea si prinderea în flagrant împreunâ cu procurorul, a persoanelor care comit infractiuni de coruptie;
-   efectuarea unor activitâti de cercetare penalâ în cazul infractiunilor de competenta politiei.
În cadrul Ministerului de Interne functioneazâ si Directia Generalâ de Informatii si Protectie Interna care are atributii de prevenire si combatere a coruptiei în rândul cadrelor ministerului.

MINISTERUL JUSTITIEI
Directia pentru relatia cu Ministerul Public si de Prevenire a Criminalitâtii si a Coruptiei asigurâ legâtura functionalâ cu Ministerul Public privind activitatea de urmârire penalâ a parchetelor de pe lângâ instantele judecâtoresti precum si coordonarea actiunilor de prevenire a criminalitâtii.
Atributii principale:
-      examineazâ legalitatea si temeinicia cererilor formulate de procurorul general al Parchetului de pe lângâ Curtea Supremâ de Justitie privind avizarea cercetârii, retinerii, arestârii, perchezitiei si trimiterii în judecatâ a procurorilor, judecâtorilor, notarilor si executorilor judecâtoresti;
-      examineazâ legalitatea si temeinicia cererilor formulate de procurorul general al Parchetului de pe lângâ Curtea Supremâ de Justitie privind avizarea cererilor de ridicare a imunitâtii parlamentare.
-  colaboreazâ cu organisme ministeriale, guvernamentale sau nationale care au atributii în domeniul prevenirii criminalitâtii si a coruptiei, cu alte directii din minister sau cu Parchetul de pe lângâ Curtea Supremâ de Justitie;
-   colaboreazâ cu Directia programe si prognoze în negocierea, implementarea si monitorizarea programelor internationale de asistentâ tehnicâ si finantare pentru sistemul justitiei, în domeniul prevenirii criminalitâtii si a coruptiei;
-  efectueazâ studii si analize periodice cu privire la fenomenul infractional, la cauzele si conditiile care determinâ sau favorizeazâ sâvârsirea infractiunilor, a dinamicii producerii acestora, colaborând cu Sectia de combatere a coruptiei si criminalitâtii organizate, precum si cu Sectia de urmârire penalâ si criminalisticâ din cadrul Parchetului de pe lângâ Curtea Supremâ de Justitie si cu Directia programe si prognoze din minister. Pe baza datelor obtinute, împreunâ cu cele douâ sectii sus-mentionate, ori de câte ori este necesar, elaboreazâ programe de mâsuri pentru prevenirea si combaterea criminalitâtii si a coruptiei prin mijloace specifice pe care le prezintâ spre aprobare ministrului justitiei;
Tot în cadrul Ministerului Justitiei existâ Serviciul Independent de Protectie si Anticoruptieactioneazâ în directia cunoasterii si prevenirii fenomenului coruptiei. În acest sens sunt avute în vedere urmâtoarele categorii de informatii:
1. Acte de coruptie ce au în vedere neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasâ a îndatoririlor de serviciu ce pot duce la producerea unor evenimente în sistemul penitenciar:
  cetâteni români sau strâini preocupati în crearea de relatii în rândul cadrelor din sistemul penitenciar (pretabile la actiuni de corupere);
  legâturi ale personalului administratiei penitenciare cu persoane din lumea interlopâ ori cu alti infractori;
• folosirea unor detinuti în scopuri personale;
• pretinderea sau primirea unor foloase necuvenite în scopul usurârii regimului de detinere.
2. Orice alte informatii obtinute accidental, care se refera la acte de corupere, a unor persoane din domeniile: administratiei de stat, justitie, parchet, medici apartinând IML etc.



CORPUL DE CONTROL AL PRIMULUI - MINISTRU
Prin decizia Primului - Ministru nr. 265 din 3 mai 2001, au fost stabilite atributiile si organizarea interna a Corpului de Control a Primului-Ministru.
În ceea ce privesc atributiile legate de prevenirea coruptiei si a criminalitatii organizate pot fi mentionate urmatoarele:
-  controleaza si verifica activitatile si actiunile care pot avea legatura cu coruptia si criminalitatea organizata;
-  analizeaza si verifica activitatea organelor de control din ministere si din institutiile subordonate Guvernului;
-  verifica modul de derulare a unor operatiuni financiar bancare si de asigurari aflate în neconcordanta cu prevederile legale si care sunt în legatura cu fapte savârsite de functionari publici;
În vederea îndeplinirii atributiilor sale Corpul de Control este structurat în cinci directii:
- Directia control, privatizare - post privatizare si aplicare a mecanismelor economiei de
piata;
- Directia control al faptelor de coruptie si criminalitate organizata;
- Directia control a modului de contractare si utilizare a fondurilor si creditelor internationale acordate României;
-  Directia control ministere si alte institutii din subordinea Guvernului;
-  Directia control institutii si persoane cu regim jurisdictional special.

Activitatea Corpului de control este coordonata de un secretar de stat ce are în subordine un director general care îndruma activitatea directiilor.



Sursa - Banca Mondiala
[2] Conform Planului National deprevenire a coruptiei
[3] Conform anexei Planului national de prevenire a coruptiei

0 comentarii:

Trimiteţi un comentariu