duminică, 3 februarie 2013

Ciupercile Importanta Ciupercilor
Ciupercile bazidiale xilofite pot fi utilizate ca producenti ai proteinelor alimentare si de nutret. Ciupercile xilofage acumuleaza în miceliu o cantitate enorma de proteine, sursa de nutritie a acestora fiind reziduurile industriilor lemnului si silvic.

Din bazidiocarpul de Polyporus officinalis se extrag principii active cu utilizari în farmacie. Pulberea de spori de la speciile de Lycoperdonare proprietati hemoragice.

Din bazidiocarpul de Inonotus hispidus se extrag substante colorante pentru piei si stofe (culoarea bruna-roscata), din Laetiporus sulphureus se obtin substante colorante galbene, din specii de Russula - substante colorante rosii.

Din corpurile de Coprinus se poate prepara cerneala neagra, de calitate foarte buna.

Fragmente de carpofori de Trametes odorata sunt purtate de laponi în vesminte, ca parfum.

Din trama de Piptoporus betulinus se confectioneaza curele de ascutit brice.

Din bazidiocarp au fost extrase antibiotici: din Stereum hirsutum - acidul hirsutinic, din Sparassis ramosa - sparasol, din Agrocybe dura- agrocibina, din Clytocibe gigantea - clitocibina, din Rhodopaxillus nudus - acidul nudinic, din Lactarius deliciosus - lactario-violina, din Psalliota xanthoderma - psaliotina, din Piptoporus betulinus - acidul poliporenic, din Lenztes saepiaria - lenzitina etc.
Rolul ciupercilor include 4 functii:
a. dislocarea legaturii de azot din componenta humusului în forme accesibile pentru planta superioara. Pentru prima data aceasta functie a fost expusa de Franc, apoi a fost dovedita experimental (Melin, 1936; Eglite, 1955);

b. ciupercile micorizante asigura planta cu fosfor, calciu, kaliu (Hubsch, 1963; Eglite, 1955; Harley, 1963). Numai prin intermediul micorizei plantele opt asimila fosforul din mineralele fosforice din sol. Fiind extras din sol, fosforul se acumuleaza n teaca micorizei si prin lipsa acestuia din sol, fosforul e transportat în tesuturile plantei (Harley, 1963);

c. prin micoriza plantele sunt aprovizionate cu apa. Acumularea apei de catre fung este foarte necesara în conditii de umiditate redusa si salinitate a solului. Presiunea osmotica în hife este destul de mare decât în radacinile plantelor, aceasta contribuind la supravietuirea plantelor în conditiile de seceta fiziologica si pe terenuri cu sol puternic salinizat. Din aceasta cauza, micotrofia în zone aride si în taiga reprezinta unica forma e nutritie a plantelor lemnoase;

d. una din cele mai putin studiate functii este protectia plantelor contra patogenilor. Cercetarile lui Grabovschi (1972) au aratat ca moartea culturilor pure de pini este determinata de lipsa în sol a ciupercilor micorizante si dezvoltarea ciupercii parazite Trametes radiciperta.
Valoarea alimentara a ciupercilor
Ciupercile de cultura din speciile Psalliota hortensis si Psalliota bispora au o valoare nutritiva ridicata, continând de cca 2 ori mai multe proteine decât majoritatea legumelor si fructelor. Compozitia chimica a ciupercilor cultivate este redata în tabelul 1 (dupa Manescu si Marcela Nistor, 1966):
Substantele
Cantitatea, g / %
Albumina
4,9
Hidrati de carbon
3,6
Celuloza
0,8
Cenusa
0,8
Apa
89,7
Acid ascorbic
86,00 mg / %
Vitamina B1
1,12 mg / %
Vitamina B2
5,52 mg / %
Albuminele reprezinta cei mai importanti compusi ai ciupercilor cultivate, întrucât 90% sunt valorificate de organismul omenesc. Compozitia albuminelor din ciuperci este asemanatoare cu cea a albuminelor din carne, fapt pentru care ciupercile se considera ca un înlocuitor al carnii, fiind numite si "carne vegetala".

Cu privire la continutul de calorii, 100 g de ciuperci în stare proaspata contin 20-30 de calorii. Valoarea energetica a ciupercilor este mai mica, datorita, în special, continutului scazut de grasimi si zaharuri. Referitor la zaharurile existente în compozitia ciupercii se mentioneaza ca sunt glucide de structura, întrucât iau parte în procesele de constructie a maduvei osoase. Continutul în albumine si hidrati de carbon, la ciuperci si alimente vegetale si animale, reiese din tabelul 2 (dupa Balaze Sandor, 1973):
Denumirea alimentului (100 g)
Albumine (g)
Hidrati de carbon (g)
Ciuperci
3,5
6,8
Mere
0,3
10,8
Banane
0,8
14,3
Carne de vita
19,2
-
Varza
1,4
4,8
Sfecla
1,0
7,4
Carne de pui
12,6
-
Peste
9,2
-
Struguri
1,0
14,4
Ceapa rosie
1,4
9,9
Portocale
0,6
8,5
Carne de porc
15,0
-
Cartofi
1,8
14,7
Rosii
1,0
4,0

Proteinele din ciuperci cuprind 10 aminoacizi esentiali: lizina, chitina, triptofan, fenilalanina, leucina, izoleucina, treonina, metionina, valina, arginina.

Ciupercile de cultura nu contin amidon: sunt un aliment dietetic, putând sa fie consumate de diabetici sau de cei care nu pot consuma grasimi.

Din produsele vegetale, ciupercile au cele mai ridicate cantitati de vitamine din complexul B (tabelul 3) (dupa N.Mateescu si colab., 1967):
Tulpina
Tiamina
Biotina
Acid nicotinic
Acid pantotenic
lambda
(100 g s.u.)
lambda
(100 g s.u.)
lambda
(1 g s.u.)
lambda
(100 mg s.u.)
155 II (alba)
360
24,5
510
3,6
182 (crem)
319
18,7
460
5,4
183 (bruna)
297
31,8
180
5,4
Ciupercile contin vitamina D, care nu se gaseste în nici o leguma.

Ciupercile de cultura sunt mult mai apreciate decât cele spontane datorita unei valori nutritive accentuate, în special în substante proteice.

K2O se gaseste în proportie de 43,94% în cenusa ciupercilor, P2O5 - 25,25%, SiO2 - 8,23%. Continutul în saruri minerale este mai ridicat decât la carnea de vita si este dublu fata de legume.

Un continut ridicat în substante proteice în stratul cu lamele si în cuticula ciupercii, portiuni pe care, din necunoastere, unele gospodine le îndeparteaza la pregatirea culinara a ciupercilor.

Se constata ca substantele proteice determinate în pulpa palariei si în cea a piciorului ciupercii sunt parte apropiate ca valoare, de aceea la pregatirea culinara a ciupercilor piciorul nu trebuie îndepartat.
Importanta economica a culturii ciupercilor
  • Asigura importante surse de proteine extrase de ciuperca din materiale cu valoare economica foarte scazuta, cum ar fi gunoiul de grajd si deseurile agricole;
  • Foloseste cu maximum de randament gunoiul de cal, principalul component al compostului, care dupa 4-5 luni poate fi întrebuintat ca îngrasamânt natural în agricultura;
  • Pune la dispozitia consumatorilor un produs agroalimentar mult cautat, în special în timpul iernii si primaverii;
  • Folosire cu maximum de randament a paielor, cocenilor, plevei, gainatului de pasari etc.
Basidiomycetes
CratiaCRAITE sau BURETE DOMNESC sau RONITE - AMANITA CAESAREA
Face parte dintre Basidiomycetes, clasa din increngatura fungilor, ciuperci saprofite, care cuprinde ciupercile superioare, cu corpul de fructificatie in forma de palarie, organul producator de spori (bazidiospori) format din celule numite bazidii. In stadiu tanar, aceasta ciuperca este ovoida, de culoare alba, avand aspectul unui ou. Palaria este portocalie sau galben - aurie, neteda, lucioasa, carnoasa, sferica la inceput, hemisferica, apoi intinsa, cu marginea fin striata. Lamelele sunt galbene. Piciorul este invelit la baza intr-o volva dezvoltata, alba. Culoarea piciorului este galbena. Inelul este galben, striat, lasat in jos. Carnea este alba sau galbena, cu gust si miros foarte placut. Creste in lunile iulie si august si este o ciuperca comestibila.
GHEBE - ARMILLARIA MELLEA
Traieste parazita pe radacinile si trunchiurile mai multor specii de foioase si rasinoase. Miceliul sub forma de cordoane negre(rizomorfe), intinse intre scoarta si lemn, este fosforescent. Este o ciuperca comestibila.






GhebeHRIB sau MANATARCA - BOLETUS EDULIS
Face parte dintre Basidiomycetes, clasa din increngatura fungilor, ciuperci saprofite, care cuprinde ciupercile superioare, cu corpul de fructificatie in forma de palarie, organul producator de spori (bazidiospori) format din celule numite bazidii. Palaria este de culoare castanie - bruna, bombata, sferica la inceput, hemisferica, apoi devine intinsa. Tuburile sporifere sunt simple, albicioase, apoi galbene, verzui. Porii, de aceeasi culoare cu tuburile sporifere, sunt circulari. Piciorul este umflat la baza, are culoare brun-deschis, ornamentat cu o retea sub palarie. Carnea este alba, tare, cu gust si miros placut. Creste pe sol primavara, vara, toamna, izolata sau in grupuri. Este o ciuperca comestibila.

HribHRIB PUCIOS - BOLETUS AEREUS
Face parte dintre Basidiomycetes, clasa din increngatura fungilor, ciuperci saprofite, care cuprinde ciupercile superioare, cu corpul de fructificatie in forma de palarie, organul producator de spori (bazidiospori) format din celule numite bazidii. Palaria globuloasa este groasa, bombata, hemisferica, la maturitate intinsa, de culoare bruna inchis, pe margine prezinta solzisori fibrilosi si cazatori. Tuburile sporifere sunt albicioase, apoi galbene, sau galbene - verzui, lungi. Porii, de aceeasi culoare cu tuburile sporifere, sunt circulari. Piciorul bulbos, ingosat spre baza, are culoare brun-deschis. Carnea este alba, tare, cu gust placut. Creste pe sol vara si toamna. Este o ciuperca comestibila.

ManatarcaHRIB TIGANESC sau BURETELE DRACULUI - BOLETUS SATANAS
Face parte dintre Basidiomycetes, clasa din increngatura fungilor, ciuperci saprofite, care cuprinde ciupercile superioare, cu corpul de fructificatie in forma de palarie, organul producator de spori (bazidiospori) format din celule numite bazidii. Palaria are 15 - 30 cm diametru, de culoare alb-cenusie, apoi ruginie palid sau putin verzui. Piciorul este ovoid, cu o retea de rosie ca sangele in partea de sus. Carnea este alba sau alb - galbuie. Creste vara si este o ciuperca foarte toxica.
Amanita MuscariaPALARIA SARPELUI (AMANITA MUSCARIA)
Face parte dintre Basidiomycetes, clasa din increngatura fungilor, ciuperci saprofite, care cuprinde ciupercile superioare, cu corpul de fructificatie in forma de palarie, organul producator de spori (bazidiospori) format din celule numite bazidii. Este o ciuperca otravitoare.




Mod de contaminare

In mediul in care traim, ciupercile precum dermatofitii, levurile si non-dermatofitii, se afla peste tot in jurul nostru, si se raspandesc prin spori care au o adaptabilitate crescuta pentru supravietuire. 
In general, persoanele care au pielea si unghiile sanatoase, prezinta rezistenta suficienta fata de ciupercile patogene. In anumite conditii insa, atunci cand starea de imunitate a organismului este scazuta sau cand exista anumiti factori predispozanti (varsta, diabet zaharat, tratament prelungit cu antibiotice sau corticosteroizi, etc.), contactul cu sporii ciupercilor poate conduce la aparitia infectiilor micotice a unghiilor, cu afectarea serioasa a starii de sanatate. 
Infectiile micotice gasesc un mediu favorabil in unghiile mai mult sau mai putin alterate, traumatizate sau care sunt expuse umezelii excesive. 
Contactul direct cu sporii ciupercilor este favorizat in locuri publice considerate medii cu risc crescut pentru infectarea micotica a unghiilor: bazine de inot, cabine comune de dusuri, saune, sali de sport, stranduri, etc. Mersul descult in aceste spatii publice conduce la contacul inevitabil cu sporii infectanti ai ciupercilor proveniti de la persoane cu onicomicozasau micoza a pielii piciorului.
De asemenea, purtarea indelungata a ciorapilor sintetici si a incaltamintei stramte in conditiile unei transpiratii abundente, creaza mediul ideal pentru o infectare micotica a unghiilor. 
Persoana cu onicomicoza devine sursa purtatoare de spori care raman infectanti pentru o perioada lunga de timp. Ciupercile se dezvolta in special in conditii de umiditate si caldura.
Avand in vedere gradul crescut de contagiozitate al onicomicozei, cazurile de contaminare a membrilor familiei sunt frecvente. Se estimeaza ca mai mult de 85% din bolnavii cu onicomicoza amana (chiar ani intregi) decizia unui control medical dermatologic, ceea ce explica cresterea numarului de cazuri de onicomicoza.
Atenţie! Intoxicaţii cu ciuperci

Condiţiile climaterice stabilite în ultimele zile în ţară sunt mai mult decât favorabile creşterii ciupercilor. Aceasta nu poate să nu–i bucure pe cei ce se ocupă de culegerea ciupercilor şi folosirea lor în alimentaţie. Însă, trebuie să reţinem că ciupercile sunt deseori cauza unor intoxicaţii alimentare grave.
Ca regulă, intoxicaţiile parvin în urma consumului ciupercilor pregătite în condiţii de casă.
În anul 2001 în Republica Moldova au fost înregistrate oficial peste 100 de intoxicaţii cu ciuperci, printre care au avut de suferit şi 12 copii sub 14 ani. Mai mult de jumătate din numărul intoxicaţiilor au fost înregistrate recent, la sfîrşitul lunii septembrie începutul lunii octombrie. Pentru 8 persoane consumul de ciuperci a fost fatal, inclusiv pentru un copil de un an.
Ce trebuie să ştim şi să respectăm pentru a evita intoxicaţiile cu ciuperci? In scopul prevenirii intoxicaţiilor cu ciuperci în timpul colectării şi prelucrării este necesar a ţine cont de următoarele:
1.     Colectaţi numai acele ciuperci despre care sunteţi convinşi că sunt comestibile.
2.     Ciupercile care nu le cunoaşteţi sau care vă provoacă suspiciune nu face să le consumaţi si să le gustaţi, mai ales în formă crudă.
3.     Nu procuraţi ciuperci de pe stradă de la persoane necunoscute şi din locuri neautorizate.
4.     Nu colectaţi ciupercile, chiar şi cele comestibile cunoscute, din parcurile orăşăneşti, scuaruri, din vecinătatea drumurilor şi căilor ferate, de la gunoişti. Ciupercile acumulează substanţe toxice şi devin necomestibile.
5.     Nu implicaţi în procesul de colectare copiii.
6.     Nu daţi ciuperci copiilor în calitate de alimente.
7.     Alegeţi ciupercile culese înainte de preparare.
8.     Fierbeţi ciupercile în 2-3 ape –10-15 minute, scurgînd apa şi aruncînd-o înainte de prepararea ciupercilor.
9.     Nu conservaţi ciupercile în condiţii casnice prin ermetizare. Ciupercile nu pot fi spălate bine de sol, în care se pot găsi forme sporulate ale agentului patogen al botulismului, care, în condiţii anaerobe (fără aer) din conserve produce toxine, provocînd o intoxicaţie gravă la om – botulismul. Fierberea timp de 5 ore nu distruge aceşti spori.
10. La primele simptoame de intoxicaţie este necesar să vă adresaţi urgent după ajutor medical. 

0 comentarii:

Trimiteţi un comentariu